Mărturii ale angajaţilor din spitalele speciale de psihiatrie din România: „Când o tură se termină doar cu o palmă peste cap, zici c-a fost o zi bună“

Mărturii ale angajaţilor din spitalele speciale de psihiatrie din România: „Când o tură se termină doar cu o palmă peste cap, zici c-a fost o zi bună“

Spitalul FOTO 7est.ro

În urma tragediei de la Buzău, angajaţii de la Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri, judeţul Iaşi, unitate similară cu cea de la Săpoca, spun că trăiesc cu teama că tragedia ar putea oricând să se repete şi la ei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oamenii din sistem spun că, ani de-a rândul, conducerea Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri şi sindicaliştii din sistemul medical ieşean au atras atenţia asupra lipsei personalului şi a numărului foarte mare de pacienţi, însă la sesizările lor repetate s-a răspuns doar de promisiuni.

În prezent, aproximativ 200 de angajaţi, care lucrează în trei schimburi, trebuie să se ocupe în spitalul din judeţul Iaşi de peste 400 de pacienţi, iar de când un bolnav a ucis cinci persoane şi a rănit alte opt, groaza lor s-a accentuat.

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Pădureni-Grajduri, una dintre cele patru unităţi medicale de acest tip din ţară, adună acum peste 400 de pacienţi cu afecţiuni psihice deosebit de grave, care reprezintă un pericol pentru sine şi pentru societate, internaţi în baza unor sentienţe penale definitive pentru omor, viol, tâlhărie, care în momentul comiterii faptelor nu au avut discernământ. 

Bolnavii sunt îngrijiţi de 200 de angajaţi, care lucrează în trei ture. Astfel, într-o tură, aproximativ 70 de bolnavi sunt supravegheaţi şi trataţi de aproximativ 3-4 angajaţi, spun sindicalişti de la Sanitas Iaşi. 

Raportat la cele 240 de paturi pe care spitalul le are aprobate de Ministerul Sănătăţii, numărul angajaţiilor este suficient, însă în realitate numărul bolnavilor este aproape dublu, astfel că resursa umană a unităţii este insuficientă. Numărul internărilor riscă să crească, deoarece doar instanţa de judecată stabileşte dacă o persoană are nevoie de spitalizare sau nu.

„Sunt cam 200 de angajaţi la Grajduri, cu tot cu medici, asistente, personalul TESA, personalul specializat pentru supravegherea pacienţilor, iar toţi aceştia asigură trei ture. Normarea personalului se face la numărul de paturi aprobat de către Ministerul Sănătăţii, iar spitalul Grajduri are 240 de paturi aprobat prin ordin de ministru. În realitate, acolo sunt peste 400 de pacienţi, şi, dacă la orice alt spital poţi controla numărul de externări şi internări, acolo nu poţi face asta pentru că internările şi externările se fac numai de către instanţă. Raportat la numărul de paturi, ei au suficienţi angajaţi, însă, dacă e să ţinem seama de cifra bolnavilor, sunt depăşiţi cu mult“, a precizat Iulian Cozianu, preşedintele Sanitas Iaşi.

Sindicaliştii susţin că deşi numărul bolnavilor este dublu faţă de cel al locurilor, pacienţii nu stau câte doi în pat. Conform acestora, în fiecare loc liber a mai fost îngrămădit câte o saltea, astfel că acum spitalul este supraaglomerat. Înghesuiala şi lipsa personalului de la Spitalul de Psihiatrie Pădureni-Grajduri nu este necunoscută reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, întrucât chiar la începutul anului trecut Avocatul Poporului a făcut o sesizare în acest sens.

 Acesta solicita angajarea de personal pentru asigurarea activităţii medicale în condiţii de siguranţă, numărul bolnavilor fiind atunci de 350. Deşi până la publicarea acestui material, Victor Idricianu, managerul Spitalului Grajduri, nu a putut fi contactat pentru a oferi mai multe detalii, acesta atrăgea atenţia asupra problemelor de la Iaşi în 2017, într-o intervenţie în Ziarul de Iaşi.

„Spitalul nostru este suprapopulat, iar personalul subdimensionat. Însă nu încerc să scuz, în calitate de manager nu cred că ar trebui să ne scuze faptul că  personalul este puţin. Respectarea fişei postului este obligatorie pentru fiecare angajat“, declara Victor Idricianu, managerul unităţii. Situaţia a rămas însă fără răspuns, iar angajaţii spun că sunt agresaţi adesea de bolnavi şi că reuşesc cu greu să îi potolească.

„Spre deosebire de un penitenciar, care are parte tot de supravegherea unor persoane cu fapte penale la activ, ei nu au armament, nu sunt militarizaţi, au nişte tratamente pe care le dau, dar astfel de reacţii pot apărea oricând. Cei de acolo mi-au zis că, atunci când intră în tură şi termină doar cu o palmă peste cap, a fost o zi bună. Cu astfel de episoade psihotice, cauzate de sevrajul etanolic, se întâlnesc frecvent. Angajaţii sunt loviţi periodic şi, chiar dacă că se fac tratamente, pacienţii nu ies din sevraj în câteva secunde. Mulţi se gândesc că, având în vedere că sunt doar 3-4 pe tură, oricând poate degenera situaţia şi pot avea loc evenimente precum cel de la Săpoca“, a precizat preşedintele Sanitas Iaşi.

Un incident violent a avut loc şi la Spitalul de Psihiatrie Grajduri, în urmă cu 30 de ani, când o asistentă medicală a fost înjunghiată de un pacient, care încă se află internat în unitatea medicală. Asistenta a murit şi a lăsat în urmă un copil, care a fost sprijinit de colegii femeii până a terminat facultatea. 

Cu doar câţiva ani în urmă, un pacient care îşi omorâse mama şi bunica a fugit din insituţie şi a fost găsit a doua zi. Conducerea spitalului vorbea atunci despre necesitatea paznicilor militarizaţi, dar şi a unor senzori pe garduri. Spitalul a rămas însă doar cu câteva camere de supraveghere şi un gard înalt pentru a împiedica bolnavii periculoşi să fugă. Deşi condiţiile de singuranţă sunt minime, pacienţii se pot plimba prin curtea interioară.

Sindicaliştii spun că, în cazul instituţiilor care asigură tratamentul bolnavilor violenţi precum Grajduri, paza ar trebui asigurată de jandarmi sau de militari, pentru a-i împiedica să plece din spital şi să se rănească sau să rănească pe altcineva. În ceea ce priveşte lipsa spaţiului, sindicaliştii cred că pentru a îmbunătăţi situaţia cele patru unităţi de acest tip din ţară ar trebui să fie preluate de Ministerul Justiţiei, care are o evidenţă clară a numărului de bolnavi şi care decide internarea lor, astfel încât pacienţii să nu mai fie nevoiţi să stea înghesuiţi.

Angajaţii instituţei se roagă însă ca, măcar în urma ultimei tragedii, problemele pe care le-au semnalat în ultimii ani să-şi găsească rezolvarea fără ca alte persoane să-şi piardă viaţa.

Citiţi şi:

Colindă cu satârul. Cazul halucinant al unui copil lovit în cap cu o armă albă după ce şi-a colindat preotul

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: