3 aprilie, ziua care a schimbat comunicarea: 53 de ani de la primul apel efectuat de pe un telefon mobil

0
Publicat:

Ziua de 3 aprilie marchează puncte de cotitură fundamentale în muzică, artă și tehnologie. Este data la care s-a născut geniul viorii, Grigoraș Dinicu, dar și ziua în care lumea a auzit primul apel de pe un telefon mobil, revoluționând comunicarea umană  

Grigoraș Dinicu, violonist român
Grigoraș Dinicu, violonist român

1889: S-a născut compozitorul Grigoraş Dinicu, ultimul lăutar al Bucureştiului boem

S-a născut la Bucureşti, într-o casă modestă aflată pe strada Sfinţilor nr. 41, în cartierul de lăutari Scaune, căruia i se mai spunea și raiul junghinoşilor”Era botezat astfel de un ofițer, după ce iapa lui nimerise o groapă și-și rupsese piciorul.

Părinţii săi au fost Ionică Dinicu, un cunoscut lăutar aplaudat pe scenele din Bucureşti, Paris sau Moscova, iar mama sa, Elena Dinicu, a fost fiica fostului celebru naist Angheluş Dinicu şi soră a violoncelistului Dimitrie Dinicu, absolvent al Academiei de Muzică din Viena şi dirijor – până în 1920 – al Orchestrei Simfonice a Ministerului Instrucţiunii Publice. Mama sa se ocupa mai ales de cafeneua pe care o deshisese în mahalaua Scaune.

În primii ani de şcoală, Grigoraş cântă alături de ceilalţi copii de lăutari, în corul de copii al Bisericii „Scaunele Vechi”, iar pimele lecţii de vioară le pracurge împreună cu Moș Zamfir, primul său profesor din mahala, de la care a învăţat să cânte partituri precum ”Doina haiducului”, ”Lume, lume, soro lume”, ”Arde foc în Bucureşti” şi chiar ”Ciocârlia”, scrie site-ul Radio România Cultural.

În toamna anului 1902, Grigoraş înscris totuşi la cursurile Conservatorului de Muzică din Bucureşti, la clasa de vioară şi compoziţie. Finalizează cursurile „cum laudae”, în 1906. Un an mai târziu, din cauza Răscoalelor țărănești el nu a putut rezista generației mai vârstnice de lăutari, care au acaparat efectiv cele câteva restaurante dispuse să întrețină un taraf. Au urmat doi ani de practică în Orchestra Simfonică a Ministerului Instrucţiunii Publice, după care Dinicu a fost promovat în calitate de solist – concertist, interpretând concerte de vioară semnate de Bach, Beethoven, Bruch, sau Bartholdy.

În anul 1913 semnează un contract cu Restaurantul „Enescu”, pe care avea să îl onoreze în următorii 22 de ani. Se spune că Dinicu ajunsese să cunoască cele mai ascunse preferințe ale clienților. În perioada Primului Război Mondial, a urmat modelul celui mai mare muzician român, George Enescu, şi a cântat în spitalele în care erau îngrijiţi răniţii, pentru a le mai alina suferința.

În anii care au urmat, 1920 – 1923, Dinicu participă, alături de taraful său, la numeroase turnee internaţionale, fiind aplaudat în restaurante sau pe scene din Monte Carlo, Paris, sau Londra, în Austria, Polonia, Germania, sau SUA.

  Violonistul s-a stins din viață, la 27 martie 1949, după ce, timp de doi ani s-a luptat cu o boală cruntă: cancer la laringe.  

1922: Iosif Stalin îi succede lui Vladimir Ilici Lenin la conducerea partidului bolșevic și a Uniunii Sovietice

Iosif Vissarionovici Stalin (născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, 18 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic.

Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937.

Leni și Stalin FOTO: Arhive
Leni și Stalin FOTO: Arhive

Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism.

1944: A murit Octav Băncilă, pictor român

Octav Băncilă (n. 4 februarie 1872 Botoșani – d. 3 aprilie 1944, București) a fost un pictor realist român și activist politic de stânga.

Octav Băncilă a lăsat posterității o operă caracterizată de un realism critic foarte puternic, artistul fiind cunoscut ca un deschizător de drumuri și ca Pictorul răscoalelor de la 1907. Atașat celor mulți și exploatați, pictorul a avut patru mari tematici cu care a făcut epocă în pictura românească. Acestea au fost: tematica proletariatului, tematica țărănească, tematica evreiască și tematica țigănească. La toate acestea se mai adaugă tematica militară, Octav Băncilă fiind unul dintre primii artiști plastici români care au criticat prin opera lor, starea materială precară a armatei române la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În întreaga sa viață, Băncilă a rămas critic la toate evoluțiile politice și sociale din România. A susținut acțiunile muncitorești din Lupeni, Valea Jiului și a folosit arta pentru a ataca tendințele antisemite din societatea românească. Începând din anul 1905, tematica proletariatului a făcut parte integrantă din creația artistului, primele lucrări Muncitorul și Muncitor în repaus fiind unele dintre cele mai bune din întreaga sa carieră.

Se împlinesc 49 de ani de la seismul din 1977. Bilanțul unui dezastru care a schimbat România

1961: S-a născut Eddie Murphy, actor, regizor, producător și cântăreț american de succes

Eddie Murphy (n. Edward Regan Murphy la 3 aprilie 1961) este un actor american, regizor, producător, actor și cântăreț. Se află pe locul cinci al actorilor cu cele mai mari încasări din istorie. Are o prezență constantă în spectacolul de televiziune Saturday Night Live între 1980 – 1984. Se află pe locul 10 în lista celor mai mari comici din toate timpurile.

Eddie Murphy FOTO: Profimedia
Eddie Murphy FOTO: Profimedia

1966: Stația sovietică Luna 10 a devenit primul satelit artificial al Lunii

Luna 10, parte a seriei E-6S din programul sovietic Luna, a fost o misiune spațială robotică cunoscută și sub numele de Lunik 10. Lansată pe 31 martie 1966 de pe o platformă orbitală a Pământului, aceasta a devenit primul satelit artificial al Lunii. Pe 3 aprilie 1966, sonda a intrat pe orbita lunară, finalizând prima sa rotație în jurul Lunii trei ore mai târziu, pe 4 aprilie (ora Moscovei).

Echipată cu instrumente științifice avansate, Luna 10 a inclus un spectrometru de raze gamma, un magnetometru triaxial, un detector de meteoriți, senzori pentru studierea plasmei solare și dispozitive pentru măsurarea emisiilor infraroșii ale Lunii și a radiațiilor din mediul lunar. De asemenea, au fost realizate studii asupra câmpului gravitațional lunar.

Stația Luna 10 FOTO: Arhive
Stația Luna 10 FOTO: Arhive

Un moment simbolic al misiunii a fost redarea imnului Internaționala în timpul celui de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Alimentată cu baterii, sonda a efectuat 460 de orbite lunare și 219 transmisii de date, până când semnalul său radio a fost întrerupt pe 30 mai 1966.

1968: Se înfiinţează Consiliul Securităţii Statului

Decretul a fost transformat în Legea nr. 24/1968, care a fost în vigoare între 4 aprilie 1968 și 18 aprilie 1972, fiind ulterior abrogată și înlocuită prin Decretul nr. 130/1972.

În contextul consolidării construcției socialiste și al dezvoltării continue a democrației, Comitetul Central al Partidului Comunist Român a adoptat măsuri pentru optimizarea activității aparatului de securitate a statului și îmbunătățirea structurii sale organizatorice.

Arhivele securității comuniste
Arhivele securității comuniste

Pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Central, s-a propus înființarea Consiliului Securității Statului ca organ central al administrației de stat, având rolul de a implementa politica partidului și a statului în domeniul securității naționale. Această măsură urmărea să întărească răspunderea consiliului față de conducerea partidului și guvernului.

23 martie: 179 de ani de la incendiul care a distrus „cea mai populată și bogată parte a Bucureștiului”

1973: Apariţia primului telefon mobil la New York

Inventatorul primului telefon mobil este considerat dr. Martin Cooper, fostul manager de sistem din cadrul companiei Motorola. Primul apel de pe un telefon mobil a fost făcut de Cooper la 3 aprilie 1973. În timp ce se deplasa pe o stradă din New York, el a efectuat o convorbire cu Dr. Joel S. Engel, șeful direcției de cercetare de la AT&T Bell Labs. Aceasta este, de altfel, considerată a fi prima convorbire din lume, ce a avut loc de pe un telefon mobil.

Martin Cooper, inventatorul telefonului mobil FOTO: AFP
Martin Cooper, inventatorul telefonului mobil FOTO: AFP

În afară de Eddie Murphy , de la Motorola, căruia i se atribuie primul telefon mobil practic, bazat pe utilizarea undelor radio, alți inventatori care și-au adus contribuția în evoluția telefoniei mobile sunt: Nathan B. Stabbefield din Kentucky (patent 887,357), George Sweigert din Ohio, căruia i se atribuie primul telefon modern fără fi, Charles A. Gladder și Martin H. Parelman din Nevada, cu o invenție patentată în 1979, ce prevedea utilizarea frecvențelor radio.

1991: A murit scriitorul britanic Graham Greene, autor de romane de spionaj

Henry Graham Greene (n. 2 octombrie 1904 – d. 3 aprilie 1991), scriitor, dramaturg, scenarist și critic literar englez. Călătoriile în Mexic, Africa și Asia au determinat alegerea locului acțiunii diferitelor sale opere.

Henry Graham Greene, scriitor
Henry Graham Greene, scriitor

Scrierile sale, de puternică tensiune și structurate după tehnica romanului polițist, explorează probleme politice și morale ale lumii moderne. Sunt reprezentate naturalist, fără iluzii, conflictele de conștiință ale omului părăsit în voia spaimei și singurătății.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite