Filiera aurului. Fondatorii unor branduri de lux, soţul unei judecătoare, fratele lui Cătălin Moroşanu şi 15 romi, acuzaţi de o megafraudă

Claudiu Moroşanu este inculpat într-un dosar de evaziune fiscală

Un dosar de evaziune fiscală cu 25 de persoane fizice şi 5 juridice a fost deferit justiţiei de procurorii DIICOT Iaşi. Prin tranzacţii fictive ce au vizat cantităţi foarte mari de aur, anchetatorii cred că membrii reţelei ar fi comis fapte de evaziune fiscală.

Printre cei trimişi în judecată se află Cornel Marcu, soţul unei judecătoarea din judeţul Alba, dar şi afacerist din industria bijuteriilor ce activează în Vestul ţării. Doi afacerişti foarte cunoscuţi în această breaslă sunt şi Roberto Alessandro Salvatore Amato şi Marian Mihart, fondatorii brandului Cellini şi patroni ai unor magazine de lux.

Lista inculpaţilor este completată de Daniel, Bogdan, Liliana, Mariana, Maria, Mărioara, Lăcrămioara, Mihai, Ferdinand, Ionuţ, Gheorghe, Dragoş, Ferdinand, Nicuşor şi Costel Stănescu. De asemenea, au mai fost trimişi în judecată Ionuţ Nechifor, Vasile Roşu, Dinu Rotundu, Tony şi Robert Baciu, precum şi Claudiu Moroşan. Ultimul este fratele consilierului judeţean şi sportivului Cătălin Moroşan (cunoscut cu numele de ring Moroşanu).

O parte dintre cei trimişi în judecată, printre care şi fratele sportivului, au fost reţinuţi de DIICOT încă din octombrie 2018, cei mai mulţi fiind eliberaţi şi plasaţi sub control judiciar ulterior. La momentul respectiv, anchetatorii de la DIICOT Iaşi au efectuat 35 de percheziţii, în Iaşi, Bucureşti şi Alba Iulia, ridicând kilograme de aur, dar şi sume mari de bani.

Gruparea ar fi fost creată în perioada 2012-2015, de Cornel Marcu, alături de etnici romi din judeţul nostru. Romii ar fi avut firme care eliberau facturi fictive, fiind prejudiciat, astfel, bugetul de stat fie prin diminuarea bazei impozitabile, fie prin deducerea ilegală de TVA.

Rolul romilor 

„Modul de manifestare al grupului infracţional organizat sub aspectul fenomenului evazionist a luat forma fraudei cu TVA. Astfel, atât societăţile comerciale controlate de către inculpatul Marcu Cornel, cât şi societăţile comerciale controlate de către inculpaţii Amato Alessandro şi Mihart Marian în perioada de referinţă au fost operatori economici români înregistraţi în scopuri de TVA ce efectuau livrări intracomunitare către operatori economici din state membre U.E. (Italia, Germania), livrări care potrivit prevederilor fiscale nu sunt purtătoare de TVA. Obiectul livrărilor intracomunitare l-au constituit aliaje din aur“, precizau procurorii DIICOT, la momentul punerii sub acuzare a inculpaţilor din acest dosar.

Marcu, Amato şi Mihart ar fi înregistrat în contabilitatea firmelor lor achiziţii fictive de metale sub forma fragmentelor de bijuterii de aur. Aşa-zisele firme vânzătoare aveau activitate fictivă, fiind înfiinţate doar pentru activitatea infracţională, având scopul doar de a ajuta la punerea în circulaţie a TVA-ului, scopul final fiind deducerea TVA, precum şi solicitarea de rambursări de TVA.

Un rol important în toată această filieră l-au avut Daniel şi Bogdan Stănescu, din Grajduri, care au identificat firme din comuna lor, în special din rândul etnicilor, care emiteau facturi fictive având ca obiect matelele preţioase.

„Caracterul organizat în care a acţionat gruparea şi intenţia de disimulare şi spălare a banilor proveniţi din aceste manopere frauduloase rezidă şi din faptul că facturile fiscale fictive emise de firmele de pe nivelul II către firmele de pe nivelul I au fost achitate de către liderii grupării prin transfer bancar, iar odată sumele de bani ajunse în conturile firmelor de pe nivelul II au fost retrase în numerar de către membrii grupării, cetăţeni rromi ce le controlează, în baza unor borderouri de achiziţie fictive care, de altfel nu erau înregistrate în contabilitate“, au mai precizat procurorii DIICOT.