Cum a fost achitat pentru uz de fals un bărbat care a făcut declaraţii mincinoase şi le-a folosit pentru reducerea taxei de timbru
0Un bărbat din Hârlău, care a făcut în faţa asistentului social declaraţii necorespunzătoare adevărului, cu privire la faptul că locuieşte şi gospodăreşte împreună cu soţia sa, iar apoi a folosit informaţiile în două referate de anchetă socială, pentru diminuarea venitului mediu pe membru de familie, ca să beneficieze de reducerea taxei de timbru datorate în cadrul unui alt dosar, a fost achitat pentru uz de fals, deşi fapta a produs consecinţe.
Bărbatul, în vârstă de 69 de ani, a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni: fals în declaraţii şi uz de fals, dar a fost condamnat doar pentru una dintre ele.
„Fapta inculpatului care a făcut, în faţa asistentului social, declaraţii necorespunzătoare adevărului, cu privire la faptul că locuieşte şi gospodăreşte împreună cu soţia sa, iar apoi a folosit aceste referate în cadrul unui dosar în scopul obţinerii ajutorului public judiciar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „fals în declaraţii”, precizează avocatul Raluca Cîrstea (legal-land.ro), care citează din considerentele Sentinţei nr. 42/2019 a Judecătoriei Hârlău: „Cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii, sub aspectul laturii obiective, instanţa reţine că elementul material al laturii obiective constă în fapta inculpatului TM, de a declara asistentului social, necorespunzător adevărului, că locuieşte împreună cu soţia sa, TD, cu consecinţa consemnării acestei declaraţii în două referate de anchetă socială, cu scopul diminuării venitului mediu pe membru de familie (sub nivelul sumei de 600 lei lunar), pentru a putea beneficia de reducerea cu 50% a taxei de timbru datorate în cadrul dosarului nr. X, având ca obiect contestaţie la executare (rolli.ro)".
Pentru cea de-a doua infracţiune, uz de fals, bărbatul a fost achitat, asta în condiţiile în care, în acest caz, a existat consecinţa juridică, aceea că bărbatul a obţinut reducerea taxei de timbru datorate.
Practic, instanţa a considerat că, deşi inculpatul a folosit cele două referate de anchetă socială întocmite, infracţiunea de fals în declaraţii absoarbe infracţiunea de uz de fals.
„Potrivit doctrinei (...), dar şi jurisprudenţei (...), <<în cazul în care o persoană săvârşeşte infracţiunea de fals în declaraţii, iar apoi foloseşte înscrisul care cuprinde declaraţia falsă, nu se va reţine uzul de fals, fapta nefiind tipică, ci numai infracţiunea de fals în declaraţii>>. Pentru acest motiv, instanţa constată că acţiunea inculpatului, de folosire a referatelor de anchetă socială conţinând date neconforme realităţii nu întruneşte tipicitatea obiectivă a infracţiunii de „uz de fals”, astfel că, pentru această infracţiune, urmează a se dispune achitarea inculpatului, conform art. 16 alin. 1 lit. b) teza I-a C.proc.pen”, se mai arată în consierentele deciziei pronunţată în februarie 2019 de Judecătoria Hârlău (rolli.ro).
Pentru fals în declaraţii, instanţa l-a condamnat pe bărbat la pedeapsa de 300 de zile-amendă, în cuantum de 6.000 lei (valoarea unei zile-amendă fiind de 20 lei) şi i-a pus în sarcină cheltuieli de judecată de 500 de lei. Decizia nu este însă definitivă.