Vulcan, centrul minier pe care localnicii îl vor oraş-staţiune. Turiştii îl caută pentru a schia pe şosea
0
Autorităţile din Vulcan, oraşul minier care a resimţit din plin prăbuşirea industrială a Văii Jiului, cer transformarea localităţii într-un oraş-staţiune.
Primii fulgi de nea aşternuţi peste zona alpină din Valea Jiului au deschis sezonul de iarnă şi în Pasul Vulcan (Vâlcan). Stratul de zăpadă de pe munte este subţire, însă oaspeţii se pot bucura de priveliştile masivelor Vâlcan şi Parâng şi ale Văii Jiului şi de plimbarea cu telegondola.
În ultimul deceniu, de când zona de agrement a devenit faimoasă pentru „telegondola care nu duce nicăieri”, investitorii aşteptaţi să anime Pasul Vâlcan au lipsit, însă autorităţile au planuri noi pentru dezvoltarea ei.
„Facem demersuri pentru ca Vulcan, şi nu doar Pasul Vulcan, să fie declarat oraş-staţiune, după modelul oraşului Sinaia”, spune Cristian Merişanu, primarul municipiului Vulcan.
Întreg municipiul are potenţial de a deveni o localitate turistică, crede primarul aflat la primul mandat, însă una dintre condiţiile pe care mai trebuie să le îndeplinească este să poată oferi cel puţin 100 de locuri de cazare turiştilor.
Deocamdată, localitatea minieră resimte lipsa investiţiilor în infrastructură şi servicii, dar mai ales prăbuşirea industrială a oraşelor din Valea Jiului.
Telegondola din staţiunea - fantomă
Deşi funcţionează de aproape 10 ani, telegondola din Vulcan nu a adus investitori în mica staţiune. A fost inaugurată în 2011 după o investiţie de aproape nouă milioane de euro a Ministerului Turismului al Dezvoltării Regionale, însă la acea vreme îi aducea pe turişti în faţa unor cabane vechi, ponosite, ale localnicilor şi a unui complex turistic folosit ca tabără şcolară. Cei care urcau pe munte cu telegondola sau pe drumul forestier se puteau bucura de priveliştea Văii Jiului şi a masivelor Vâlcan şi Parâng şi de o pârtie de săniuş.
Planurile iniţiale anunţate de autorităţi odată cu inaugurarea telegondolei au fost continuarea traseului acesteia din Pasul Vulcan spre staţiunea învecinată Straja, aflată şi ea în Masivul Vâlcan, la circa cinci kilometri peste crestele montane. Instalaţiile de transport nu au mai fost construite pe sectorul dintre cele două zone turistice, iar Pasul Vâlcan, fără pârtiile care pot fi găsite în Straja, a rămas mai puţin ofertant pentru turişti şi pentru investitori.
Drumul care se opreşte pe munte
În 2014, în Pasul Vulcan a apărut şi prima „pârtie” pentru care nu a fost nevoie de lucrări de amenajare. O şosea de patru kilometri, de la baza telegondolei, până în zona cabanelor, a fost construită de Consiliului Judeţean Hunedoara, printr-o investiţie de 12 milioane de lei, din fonduri europene.
Pe timp de iarnă autorităţile au decis închiderea drumului, lucru care a permis transformarea lui într-un teren pentru schiori şi pentru amatorii de săniuş. De atunci, în fiecare iarnă, oamenii care urcă pe munte cu telegondola îşi pot da drumul la vale pe şoseaua sinuoasă ce coboară abrupt prin pădure – singura condiţie fiind ca stratul de zăpadă aşternut pe ea să fie suficient de gros.
În urmă cu doi ani, alţi patru kilometri de şosea au fost construiţi din Pasul Vâlcan, pe munte, până la limita judeţelor Hunedoara şi Gorj. Drumul urma să fie continuat, potrivit planurilor autorităţilor locale, până în localitatea gorjeană Schela, aflată la circa 20 de kilometri. Lucrările nu au demarat, astfel că noua şosea se opreşte în vârf de munte, într-un loc unde au fost ridicate mai multe monumente dedicate eroilor Primului Război Mondial.
Oraşul salvat de frumuseţea muntelui
Vulcan numără aproape 25.000 de locuitori, iar deceniile trecute a fost una dintre localităţile miniere importante din România. Oraşul traversat de Jiul de Vest, înconjurat de munţii Vâlcan şi apropiat de masivele Retezat şi Parâng fusese, până la construcţia căii ferate Simeria – Petroşani de la sfârşitul secolului al XIX-lea, centrul economic al Văii Jiului.
În acele vremuri, lângă satele Crevedia şi Văidei locuite de ciobani (momârlani), de pădurari şi crescători de vite, s-au aşezat primele colonii muncitoreşti, populate oameni veniţi din toate colţurile Imperiului Austro-ungar, atraşi de „aurul negru”.
La mijlocul secolului trecut, când oraşele Văii Jiului au intrat în cea mai amplă etapă de dezvoltare, în Vulcan a început construcţia primelor cartiere de blocuri, au fost înfiinţate noi uzine, iar exploatarea minieră a atras mii de noi angajaţi. După prăbuşirea exploatărilor miniere, în ultimii ani autorităţile locale au propus transformarea Pasului Vulcan, un loc istoric şi de agrement pentru localnici, într-o staţiune turistică atractivă.
Pasul Vulcan (Vâlcan), o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vulcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului.
În prezent, Pasul Vulcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”. În Pasul Vulcan accesul pe timp de iarnă se face cu telegondola, iar şoseaua construită în 2014, care urcă patru kilometri prin pădure în zona de agrement, este transformată într-o pârtie spectaculoasă.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
