VIDEO Povestea fascinantă a Turnului Pentagonal din capitala dacilor. Vestigiile sale au ajuns condamnate la distrugere

Turnul Pentagonal - Sarmizegetusa Regia

Turnul pentagonal din Sarmizegetusa Regia a fost descoperit în urmă cu peste două secole. Utilitatea şi fora lui au stârnit controverse. Acum, monumentul este în pericol.

Ştiri pe aceeaşi temă

Turnul Pentagonal se numără printre cele mai misterioase construcţii antice din Sarmizegetusa Regia, dar în ultimii ani vestigiile sale au fost într-un permanent pericol.

Blocuri de piatră din turnul aflat la poalele terasei a XI-a, ocupată de sanctuarele dacice, stau să se prăbuşească, iar cei care au avut în grijă monumentul istoric le-au asigurat cu proptele improvizate din lemne. Riscul unor distrugeri însemnate vine, însă, de la fagii bătrâni din jurul acestuia, care şi-au înfipt rădăcinile în el. Aproape 20 arbori din vecinătate au fost marcaţi de silvicultori ca fiind periculoşi, dar din cauza poziţionărilor lor din amonte nu pot fi extraşi prin metode tradiţionale fără a afecta monumentul. De aproape un an a fost amânată scoatera arborilor.

Costul extragerii lor cu ajutorul alpiniştilor silvicultori este considerat extrem de ridicat, iar utilajele de mari dimensiuni nu pot fi aduse în apropierea monumentului, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, care au în administrare situl UNESCO.

 

Turnul pentagonal a fost ridicat în Antichitate şi a fost scos la iveală la începutul anilor 1800, când au avut loc primele cercetări sistematice la Sarmizegetusa Regia, aşezarea devenită cunoscută în acea vreme ca loc al comorilor.

„Construcţia pentagonală din piatră fasonată a fost dezvelită pe parcursul a patru luni de către lucrătorii Fiscului austriac, care au identificat şi zidurile adiacente. În documentele austriece, acest monument constituie una dintre cele cinci zone principale de cercetare, notată cu litera D în planuri, alături de fortificaţie, terasa cu grâne, iaz şi clădirile de la sud de fortificaţie. Primele informaţii sunt consemnate în raportul fiscului austriac din data de 5 iunie 1804”, scrie istoricul Aurora Peţan, în volumul „Sarmizegetusa Regia. Redescoperirea cetăţii” (Ed. Dacica, 2018).

Pivniţa misterioasă
Potrivit documentelor, cercetarea monumentului a durat până la sfârşitul lunii octombrie 1804, când vremea rece şi zăpezile nu au mai permis continuarea campaniei de săpături începută în forţă la Sarmizegetusa Regia.

„Datele consemnate sunt puţine, însă preţioase. Clădirea monumentală situată la est de cetate a fost iniţial considerată un fel de pivniţă solidă, construite din pietre dure, fasonate. „Intrarea” a fost golită în săptămâna raportată pe 23 iunie, cu precizarea că era blocată de o mulţime de blocuri de piatră. Tot atunci s-a dat de „o uşă dublă”, informaţie greu de înţeles în lipsa altor detalii. S-a observat apoi că zidul construcţiei se prelungeşte spre răsărit (?) în linie dreaptă, după ce fusese deja dezvelit cale de doi stânjeni în săptămâna anterioară. În zona acestui zid sunt condamnate resturile unei „porţi a oraşului”, care au fost identificate răspândite pe coastă, la vale. (...) Datele sunt vagi, iar existenţa acestei porţi este presupusă doar pe baza pieselor arhitectonice împărştiate pe versant, care puteau proveni din orice construcţie de pe terasele de mai sus”, arată autoarea volumului „Sarmizegetusa Regia. Redescoperirea cetăţii”. Turnul ar fi fost loc de strajă, susţineau alţi istorici ai vremii.

Turnul pentagonal a mai fost cercetat în anii 1950 şi în anii 1960, când pe lângă săpăturile arheologice s-a avut loc degajarea sa, pentru a putea fi introdus în circuitul turistic. Din anii 1980 datează ultimele lucrări în zona turnului pentagonal, rămas însă necercetat în totalitate şi într-o stare extrem de precară.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Cetatea dacică Feţele Albe, distrusă din temelii de un incendiu provocat de discipolii preoteselor dace

Zeci de arbori seculari sunt în pericol de prăbuşire în Sarmizegetusa Regia. Fagii au fost uitaţi după scandalul tăierilor

Sarmizegetusa Regia, transformată din temelii: dispar betoanele din anii '80, se înalţă coloanele templelor dacice, iar drumul sacru va fi cu totul schimbat

citeste totul despre: