VIDEO Cetatea dacică Feţele Albe, distrusă din temelii de un incendiu provocat de discipolii preoteselor dace

Cetatea dacică devastată de „focul sacru” dedicat preoteselor

Aşezarea dacică Feţele Albe, de la poalele Sarmizegetusei Regia, nu a mai suferit astfel de distrugeri din vremea în care romanii au invadat-o. Pompierii au stabili cauzele incendiului care a devastat-o.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Ritualurile religioase, unele închinate unor zeităţi ca Zamolxis şi Bendis şi „focurile sacre” făcute de membrii unor secte ar fi dus la distrugerea sitului arheologic Feţele Albe, considerat de unii istorici un cartier de lux al Sarmizegetusei Regia, capitala Daciei, aflată în patrimoniul mondial UNESCO. Pompierii au stabilit împrejurările în care a izbucnit incendiul din noaptea de 13 noiembrie, care a mistuit vestigiile antice şi a cuprins aproape zece hectare de litieră din pădurea care le înconjoară.

„Cauza probabilă de generare a incendiului este utilizarea focului în spaţiul deschis. Primele materiale arse au fost frunzele uscate din incinta sitului arheologic”, a informat Anemona Doda, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara. Poliţiştii au deschis un dosar penal, în rem, pentru distrugere din culpă, şi efectuează cercetări pentru a-i identifica pe cei care au iscat incendiul.

Vladimir Brilinsky, fost administrator la Sarmizegetusa Regia, a relatat că noaptea de 13 noiembrie, ultima dinaintea Postului Crăciunului, a oferit unora dintre numeroasele secte care folosesc Feţele Albe ca loc pentru rugăciune, meditaţie şi diverse ritualuri închinate unor zeităţi, ocazia unui festin bizar. Dovadă sunt zecile de rămăşiţe din candele şi lumânări găsite în cenuşa care acoperă monumentele. Totodată, cei care ajung la Feţele Albe pot vedea cum numeroase bucăţi au fost smulse din ziduri, iar cu ele a fost recompus un fel de templu circular, folosit la ritualuri. În jurul altarului improvizat, litiera pădurii şi arborii uscaţi au ars, iar o dată cu ele numeroase blocuri de calcar vechi de două milenii s-au sfărmat ori au fost înnegrite de văpăi.

 

„Felicitări, pupătorilor de moaşte ale preoteselor dace şi vouă, şarlatanilor, care, în numele unor credinţe, de voi inventate, vă bateţi joc de istorie. Aţi reuşit! În situl UNESCO Feţele Albe au fost găsite lumânări, tămâie, icoane, insigne şi boscoane. Nu este niciun dubiu. Focul a pornit de acolo”, spune Brilinsky. La trei zile de incendiu, Feţele Albe se dezvăluie într-o privelişte tristă, care aduce aminte de vremea în care aşezarea, îmreună cu celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, a fost devastată şi incendiată de romani.

Povestea Feţelor Albe
Feţele Albe, o aşezare dacică ruinată de aproape două milenii, îngropată sub o pădure despre care localnicii cred că ar fi bântuită de spiritele ielelor, reprezintă unul dintre cele mai fascinante locuri din munţii Hunedoarei. Aflată în vecinătatea oraşului antic Sarmizegetusa Regia, „cetatea“ Feţele Albe era, de fapt, potrivit istoricilor, un mare cartier al capitalei Daciei pre-romane din vremea lui Decebal. În acest punct există un complex de construcţii dacice, dispuse pe patru terase, toate amenajate de mâna omului. Există şi o a cincea terasă, dar pe care nu sunt construcţii.

„Distrugerea lor poate fi plasată în anul 102 şi pusă pe seama armatelor romane care, în cursul primului război dacic cu Traian, au ajuns până lângă Sarmizegetusa. Distrugerea lor definitivă a avut loc în anul 106“, au concluzionat istoricii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, în studiul dedicat monumentelor de la Feţele Albe. Acoperită aproape în totalitate de pădure, aşezarea a cuprins, în cele aproape trei secole de existenţă, zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte. Toate au fost incendiate şi demolate în timpul celui de-al doilea război de cucerire a Daciei, purtat de romani, iar de atunci vechea aşezare a rămas părăsită.

De unde vine numele Feţele Albe
Despre această cetate, localnicii cred că a fost locul unde trăiau preotesele zeiţei Bendis (cunoscută ca sau confundată cu Artemis, Luna sau Diana) – divinitatea nopţii, a incantaţiilor şi a farmecelor. La Feţele Albe se văd urmele templelor şi ale altarelor mistuite. Rămăşiţele sanctuarelor din calcar ies, ca nişte colţi albi, de sub covorul de vegetaţie şi de sub rădăcinile sub care a fost ascunsă aşezarea.

Ele stau la originea unor legende înfiorătoare, vechi de sute de ani. Numele aşezării Feţele Albe a stârnit, de asemenea, controverse. Unii istorici au susţinut că provine de la culoarea albă a numeroaselor ziduri de calcar ce compun terasele. „Noi spunem, potrivit tradiţiei, că numele locului vine de la fetele albe la faţă care slujeau în cetate. Aveau feţele albe pentru că nu ieşeau niciodată din acel loc, nu se arătau lumii“, povestea o localnică.

Oamenii din zona Grădiştii afirmă despre pădurea din jurul Feţelor Albe că ar fi bântuită. Noaptea nu este deloc indicat călătorilor să rămână în pădure. În apropierea templelor, o suprafaţă considerabilă din pădurea seculară de brad este uscată. Soarele nu a putut pătrunde prin desişul pădurii, pentru a-i da culoare şi a o salva de la moarte, iar în umbra ei nicio buruiană nu a mai crescut de zeci de ani.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Soarta misterioasei cetăţi dacice de la poalele Sarmizegetusei Regia. Ce s-a întâmplat cu Feţele Albe, în cei 50 de ani de la plecarea arheologilor

FOTO Ce au lăsat în urmă „creştinii” care au profanat o cetate dacică. Templul din Feţele Albe confiscat pentru ritualuri

FOTO Feţele Albe, locul misterios din umbra Sarmizegetusei Regia devenit cuib al profanatorilor. Lumânările şi acatistele au împânzit situl antic


 

citeste totul despre: