Povestea primelor furnale din ţinuturile Hunedoarei. „Perla metalurgiei“ din secolul al 19-lea FOTO

Povestea primelor furnale din ţinuturile Hunedoarei. „Perla metalurgiei“ din secolul al 19-lea FOTO

Furnalul de la Govăjdia Foto: Lucian Ignat

Regiunea Hunedoarei a fost timp de mai multe secole unul dintre marile centre metalurgice ale ţării şi păstrează unul dintre cele mai bine conservate furnale din Europa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Încă Evul Mediu, regiunea Hunedoarei a fost unul dintre cele mai importante centre metalurgice din ţinuturile actuale ale României.

GALERIE FOTO CU FURNALUL DE LA GOVĂJDIA

Minele de fier din împrejurimile Hunedoarei erau cunoscute de la începutul secolului al XV-lea. În jurul lor de-a lungul timpului au funcţionat o mulţime de topitorii şi ateliere de producţie a fierului, care făceau faţă cu greu cererilor oraşelor din întreaga Transilvanie. 

De asemenea, în secolele trecute, fierul produs în topitoriile Hunedoarei era extrem de preţuit şi de căutat în Ţara Românească.

„La mijlocul secolului al XVIII-lea, existau pe domeniul Hunedoarei un număr de 11 ateliere pentru prelucrarea fierului. Cinci dintre acestea erau amplasate chiar pe valea Cernei. Este vorba despre atelierele de la Topliţa, Baia Nouă, Fanci, Baia Craiului şi Cerna. 

Pe lângă râul Cerna erau cinci uzine unde se extrage fierul potrivit nevoilor zilnice. Între acestea erau unele care lucrau cu două ciocane şi cuptoare, ba chiar cu trei. Atelierele îşi procurau minereul de fier de la minele din Ghelar”, informa istoricul Ioachim Lazăr, în lucrarea „Aspecte ale începuturilor metalurgiei moderne a fierului pe Valea Cernei” (Anuarul Sargeţia, 1977).
 

Primul furnal al Hunedoarei

Primul furnal din regiunea Hunedoarei a fost clădit la Topliţa, în a doua parte a secolului al XVIII-lea. Din el s-a păstrat până în prezent doar fundaţia. 

„Furnalul de ia Topliţa alimenta cu fontă toate ciocanele fiscului de pe domeniul Hunedoarei, iar pe lângă acestea şi ciocanele particularilor. Începînd de la 13 iulie 1781 şi până la încetarea definitivă a activităţii furnalului de la Topliţa, producţia sa de fontă a înregistrat o continuă creştere. De la cele 4.875 măji fontă obţinută în 1781, producţia sa ajunge la 23.968 măji în 1804, pentru ca în 1835 să se producă o cantitate de 27.620,60 măji de fontă”, arăta istoricul hunedorean.

Furnalul de la Topliţa a funcţionat până la începutul anului 1837. În noaptea de 15-16 ianuarie 1837, un puternic incendiu a distrut clădirile, maşinile şi materialeşe depozitate aici şi i-a pecetluit soarta. Între timp, un alt furnal, mai modern pentru acele timpuri, devenise „perla” metalurgiei din îinutul Hunedoarei.
 

„Perla” metalurgiei din secolul al XIX-lea
 

Furnalul de la Govăjdia poate fi văzut şi în prezent, la peste două secole de la înfiinţarea sa, în satul cu acelaşi nume, aflat la 20 de kilometri de Hunedoara, cu case înşiruite într-o vale mărginită de versanţi prăpăstioşi, acoperiţi cu păduri întinse, umbrită în cea mai mare parte a zilei. 

Govăjdia păstrează o adevărată comoară a industriei din vremea Imperiului Austro-Ungar: furnalul unic prin vechimea şi starea sa de conservare. 

Furnalul de la Govăjdia a fost construit între anii 1806 şi 1810 pe amplasamentul unui fost atelier de fier din Evul Mediu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, furnalul, alimentat cu minereu de fier de la vechile mine din Munţii Poiana Ruscă, producea anual peste 8.000 de tone de fontă cenuşie. 

Exponatele realizate aici au fost prezentate la Expoziţia Universală de la Paris, din 1889, pentru care a fost ridicat Turnul Eiffel, iar o legendă plăcută localnicilor spune că piese din fontă fabricate la Govăjdia au fost folosite la construcţia turnului-simbol al Franţei. 

Furnalul şi-a încetat funcţionarea la începutul secolului al XX-lea, odată cu dezvoltarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, devenite principalul producător de fontă din Imperiul Austro-Ungar. 

Cuptorul său uriaş s-a păstrat intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole. Deşi are nevoie de reabilitare, monumentul istoric a fost, însă, ignorat de autorităţi, în ultimele decenii.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO „Locul unde se naşte fierul”. Ce a mai rămas din marea exploatare minieră cu o istorie de peste două milenii

VIDEO Satul pustiu din munţi care atrage străini: „Chiar şi oameni din Luxemburg şi-au cumpărat case aici”

FOTO Imaginile de basm ale iernilor de altădată din satele României. Cum s-au transformat locurile de vis din anii '30



 

Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat

Imagini din aceeasi galerie
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 1
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 2
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 3
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 4
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 5
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 6
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 7
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 8
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 9
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 10
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 11
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 12
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 13
  • Furnalul de la Govăjdia. Foto: Lucian Ignat 14
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările