„Paznicul” viaductului neclintit de pe calea ferată dispărută a Hunedoarei, cu o istorie de 120 de ani VIDEO

„Paznicul” viaductului neclintit de pe calea ferată dispărută a Hunedoarei, cu o istorie de 120 de ani VIDEO

Gheorghe Nicoară. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Un viaduct uriaş a rămas singura construcţie metalică de mari dimensiuni de pe traseul vechii căi ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor, înfiinţată în jurul anului 1900.

Ştiri pe aceeaşi temă

Au trecut peste 120 de ani de la înfiinţarea căii ferate Hunedoara – Ghelari, pe care trenurile cu localnici şi muncitori, cu vagoane încărcate cu minereu de fier, piatră şi buşteni au circulat aproape neîntrerupt timp de un secol, legând Uzinele de Fier şi Hunedoara de carierele şi exploatările miniere şi forestiere din Ţinutul Pădurenilor.

Spectaculoasa cale ferată montană către cetăţile dacice, acum dispărută. Pe vremuri, urşii alergau după trenuri

GALERIE FOTO

Calea ferată a Hunedoarei de aproape 20 de kilometri, străbătea văile Zlaştiului şi Govâjdiei, înfăţişând călătorilor un traseu spectaculos, pe care se înşirau tuneluri, poduri în curbă şi viaducte construite în vremea Austro-Ungariei. La sfârşitul anilor 2000, vechiul traseu al mocăniţei a fost dezafectat, iar liniile ferate, podurile şi podeţe, împreună cu garniturile feroviare au fost valorificate la „fier vechi”.

Vechile cantoane au rămas şi ele părăsite, iar unele au fost demolate pentru materialele de construcţii, în timp ce majoritatea traverselor de lemn au dispărut. Scheletul unui viaduct care se ridică la peste 20 de metri deasupra râului Zlaşti şi a şoselei Hunedoara – Cerbăl a rămas însă neclintit. 

Linia ferată a fost luată de pe el, împreună cu o parte a elementelor metalice, însă structura uriaşă al monumentului, înlocuită parţial în 1996, nu a putut fi luată. În apropiere de viaductul de la marginea Hunedoarei, izolate la poalele unei cariere de piatră, au existat mai multe case şi barăci folosite de muncitorii din zonă. Doar una a rămas în picioare şi este încă locuită.


Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Casa de la poalele carierei de piatră

Gheorghe Nicoară are 72 de ani, a lucrat în minerit şi locuieşte în căsuţa din traverse de lemn de la poalele carierei de piatră şi din vecinătatea viaductului. Construcţia din lemn în care hunedoreanul şi-a găsit refugiul a fost ridicată, povesteşte acesta, de către un fost prizonier român în Siberia, care în perioada de prizonierat mai construise astfel de locuinţe şi în Uniunea Sovietică. 

Din bârne de lemn, la care s-au adăugat traverse de cale ferată, casa a rezistat trecerii timpului, în timp ce clădirile din cărămidă şi bolţari din vecinătatea ei, şi fostul depou al mocăniţelor, aflat şi el în apropiere, s-au prăbuşit. Nicoară duce o viaţă liniştită aici, într-o zonă în care a copilărit, deşi acum casa lui nu mai are nici apă curentă şi nici electricitate. Utilităţile au fost oprite, la fel ca şi în alte cantoane, odată cu desfiinţarea liniei ferate.


Casa lui Gheorghe Nicoară. ADEVĂRUL.


„Calea ferată datează din 1900, la fel la fel şi podul vechi de aici. Pe ea, prin faţa casei mele, trenurile treceau din oră în oră, încărcate cu minereu de fier de la Reţişoara (Ghelari). Într-o perioadă se încărcau şi lemnele pentru minele de Ghelari. Era trafic intens. La orele de vârf. circulau personalele cu călători, oameni din toate satele din Ţinutul Pădurenilor. S-a făcut navetă pentru cele trei schimburi din combinatul siderurgic al Hunedoarei”, spune Gheorghe Nicoară. 

Pensionarul crede că singurul viitor al căii ferate ar fi transformarea acesteia într-un traseu turistic. „Viaductul şi celelalte construcţii mari ale sale pot fi considerate monumente istorice, dar unele au fost tăiate pentru fier vechi, fără să se ţină cont de importanţa lor”, spune Gheorghe Nicoară.

Bărbatul povesteşte că a traversat de mai multe ori viaductul care se ridică la 20 de metri, deşi nu ar recomanda nimănui să facă acest lucru.


Viaductul. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Istoria mocăniţei hunedorene

Povestea căii ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a început în 1899, iar investiţia a fost inaugurată în 29 septembrie 1900. Linia înfiinţată pentru transportul călătorilor şi al minereului de fier, a fost realizată de societăţile austriece  „Gfrerer”, „Schoch” şi „Grossmann”. Pornea de la Hunedoara, trecând prin valea Zlaştiului, valea Govăjdiei şi pe valea Retişoarei, având staţia finală în Retişoara (Ghelari), aflată la 16 kilometri de Hunedoara.



Calea ferată îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a funcţionat aproape neîntrerupt până în urmă cu un deceniu. Locul de pornire a mocăniţelor se afla lângă Castelul Corvinilor, unde pot fi văzute ruinele unei staţii de funicular şi un hotel în construcţie. De la castel mocăniţele cu minereu, buşteni şi dolomită, vagoanele care duceau oamenii din Hunedoara spre satele din Ţinutul Pădurenilor, treceau pe lângă depoul de vagoane şi locomotive, acum dezafectat, apoi peste un pod curb vechi de 120 de ani, dispărut şi el. 

Garniturile îşi continuau drumul câţiva kilometri pe valea Zlaştiului, peste viaducte şi poduri, treceau apoi pe sub munte, printr-un tunel de aproape 800 de metri, ajungând pe valea Govâjdiei, şi se opreau la Furnalul de la Govâjdia, vechi de peste două secole. Calea ferată îngustă îşi avea capătul de linie după furnalul de la Govăjdia, în vecinătatea unei uriaşe cariere de talc şi dolomită.

Dezafectată de peste un deceniu, fosta calea ferată îngustă a rămas doar un loc preferat al amatorilor de plimbări pe jos, cu bicicleta sau cu ATV-urile. Cea mai spectaculoasă porţiune a fostei căi ferate este tunelul de aproape 800 de metri care leagă valea Zlaştiului de valea Govăjdiei. A fost construit în urmă cu mai bine de 120 de ani, este căptuşit cu cărămidă şi s-a păstrat aproape intact. Cei care pornesc dinspre Hunedoara şi traversează tunelul au parte la ieşirea din el de o privelişte spectaculoasă.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Şantierul uriaş al căii ferate de mare viteză. Unde se lucrează intens şi ce termen a dat ministrul Transporturilor pentru finalizarea investiţiei

Tunelul impresionant din vremea austro-ungarilor va fi transformat într-un mod inedit, la zece ani de la abandonarea sa

VIDEO Calea ferată realizată în 50 de ani şi distrusă după un deceniu. Cum a eşuat mega-proiectul „epocii Ceauşescu” început cu prizonierii sovietici

Viaductuld e pe calea ferată a Hunedoarei. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Viaductuld e pe calea ferată a Hunedoarei. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Viaductuld e pe calea ferată a Hunedoarei. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  1
  • Gheorghe Nicoară. Viaductul de pe calea ferată a Hunedoarei. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Viaductul de pe calea ferată a Hunedoarei. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Casa lui Gheorghe Nicoară.
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările