Oraşul preistoric îngropat de autostradă şi de calea ferată. S-a transformat total în 10 ani VIDEO

Oraşul preistoric îngropat de autostradă şi de calea ferată. S-a transformat total în 10 ani VIDEO

Aşezarea de la Turdaş, în 2011. Foto:peisaje arheologice.ro / volumul „Un oraş preistoric din Europa”, de Sabin Luca.

Locul „oraşului preistoric din Europa”, aşa cum a fost numit de către arheologii care au cercetat aşezarea de la Turdaş, s-a transformat total la un deceniu de la ultimele cercetări ample derulate aici.

Ştiri pe aceeaşi temă

La Turdaş, în judeţul Hunedoara, arheologii au descoperit cel mai vechi „oraş” din Transilvania, însă aproape nimic nu le indică celor care ajung aici existenţa aşezării preistorice.

Enigmele cimitirului căpeteniilor din Epoca Bronzului, scos la iveală după 5.000 de ani FOTO VIDEO

GALERIE FOTO

În ultimul deceniu, după ce şantierul arheologic de la Turdaş – Luncă a fost închis, întregul peisaj s-a transformat complet.

„Oraşul” întins pe 100 de hectare

În anul 2011, peste zece hectare din ceea ce ar fi fost cel mai vechi „oraş” din Transilvania au fost cercetate de către specialişti, cu ocazia săpăturilor preventive efectuate pe şantierul autostrăzii Deva - Sibiu. Locul se află în apropiere de satul Turdaş, pe malul Mureşului, într-o zonă cunoscută pentru vestigiile descoperite aici de-a lungul ultimelor două secole.


Autostrada ocupă o parte din vechea aşezare. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

La finalul celei mai ample campanii de cercetare din ultimele decenii, arheologii confirmau existenţa, în urmă cu peste şase milenii, a unei aşezări întinse pe aproape 100 de hectare, cu fortificaţii din lemn întinse pe şase – şapte kilometri, cu palisade, care înconjurau zona în care se aflau numeroasele bordeie din lut. Un număr impresionant de obiecte de ceramică, dar şi rămăşiţele unor cuptoare i-au adus pe specialişti la concluzia că locul ar fi fost un centru regional de producţie şi de distribuţie a ceramicii.



„Oraşul preistoric din Europa”, după cum a fost numit de arheologul Sabin Luca, coordonatorul şantierului arheologic în 2011, se afla pe valea Mureşului – cunoscută şi ea ca un „bulevard al preistoriei”.


Imagini din timpul săpăturilor din 2011. Foto: lucrarea „Un oraş preistoric. Turda - Luncă”, de Sabin Luca.

„Cred că o cercetare de hectare întregi (aproximativ 12 ha) ne obligă la o publicare pe măsură. Descoperirile sunt deosebite, iar oraşul Turdaş – născut şi pierdut în preistorie – este un exemplu deosebit al puterii populaţiilor eneolitice. Să nu mai vorbim despre faptul că reprezintă una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice – dacă nu cea mai mare – din Europa”, informa dr. Sabin Luca, în volumul „Un oraş preistoric din Europa. Turdaş-Luncă. Sectorul A” (Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu – 2019).


Calea ferată de mare viteză traversează fosta aşezare neolitică. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Cum s-a schimbat peisajul

În prezent, la un deceniu de la ulttimele săpături, cea mai mare parte a vechii aşezări de la Turdaş nu mai poate fi văzută. O parte din fostul şantier arheologic a fost acoperită de Autostrada A1 Deva – Sebeş, al cărui tronson Simeria – Orăştie a fost inaugurat în 2013. O altă parte a fost acoperită de magistrala feroviară de mare viteză, sectorul Simeria – Coşlariu, unde construcţiile căii ferate şi a Tunelului Turdaş au fost finalizate anul trecut. În aceeaşi zonă a vechii rezervaţii arheologice de pe malul Mureşului a fost construit un pod rutier peste calea ferată, după ce traseele magistralei feroviare şi al Drumului Naţional 7 au fost deviate. De asemenea, a fost construit şi un sector al drumului judeţean spre satul Turdaş, iar o mare parte din rămăşiţele „oraşului preistoric” sunt acoperite de terenuri arabile şi de albia râului Mureş.

Cei care vor să afle însă povestea aşezării neolitice de la Turdaş pot găsi informaţii în lucrările ştiinţifice publicate de arheologul Sabin Luca. Un alt nume al arheologiei legat de aşezarea de la Turdaş a fost Zsofia Torma, omul de ştiinţă care în a doua parte a secolului al XIX-lea a făcut cunoscut în lumea aşezarea neolitică.


Autostrada şi calea ferată. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Tăbliţele de la Tărtăria

În apropiere de Turdaş, au fost descoperite ceea ce unii oameni de ştiinţă au numit primele dovezi arheologice ale folosirii scrierii în Europa. Este vorba de cele trei tăbliţe de lut scoase la iveală în 1961 în situl de la Tărtăria (judeţul Alba), artefacte care datează de peste 5.000 de ani. Tăbliţele de la Tărtăria reprezentau o formă rudimentară de scriere, potrivit arheologului Nicolae Vlassa, cel care a condus cercetările arheologice de la Tărtăria, din anii ´60. El afirma că tăbliţele erau mai vechi decât cele inscripţionate asemănător care au fost descoperite în Creta, şi erau considerate ca primele dovezi ale scrierii din Europa, fiind datate între anii 2000 şi 1.800 î. Hr. Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului al IV-lea şi începutul mileniului al III-lea î.Hr., Nicolae Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.

Potrivit arheologilor, Valea Mureşului reprezenta cea mai importantă şi, probabil, unica modalitate de comunicaţie a epocii neolitice, prin uşurinţa cu care putea fi parcursă şi datorită condiţiilor prielnice pe care le oferă terasele ei.


Săpături arheologice. Foto: lucrarea „Un oraş preistoric. Turda - Luncă”, de Sabin Luca.

„Ea face legătura, spre est, cu Podişul Secaşelor şi Podişul Transilvaniei, iar, spre vest, cu Banatul, de unde se poate continua drumul spre Câmpia Tisei, Dunărea mijlocie şi zonele central–europene sau se poate merge spre sud, în Peninsula Balcanică. Materiile prime probabil exploatate în perioadă sunt lemnul, stuful, paiele, rocile utile (mai ales silexul şi gresia) şi argilele. Chiar dacă nu există sare sub formă de zăcăminte la suprafaţă în zonă, aceasta – la fel ca şi obsidianul – era adusă, fără discuţie, din alte perimetre apropiate. Caracteristicile enumerate până acum arată, încă o dată, faptul că una dintre zonele optime de locuire pentru omul preistoric a fost valea Mureşului. Ea a fost aleasă drept habitat de omul preistoric, mult mai expus decât omul modern condiţiilor vitrege ale naturii înconjurătoare şi silit – în consecinţă – la un oportunism alimentar accentuat, indispensabil perpetuării speciei spre zilele noastre”, informau autorii volumului „Cercetările arheologice preventive de la Turdaş-Luncă, judeţul Hunedoara. Campania 2011”, editat de profesorul universitar dr. Sabin Luca.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărturia rară a unui explorator englez despre primul popas în Ardeal: „Românii sunt extrem de arătoşi, dar frumuseţea femeilor e tulburată de muncile grele”

Enigmele cimitirului căpeteniilor din Epoca Bronzului, scos la iveală după 5.000 de ani FOTO VIDEO

Povestea neştiută a Castelului Corvinilor. Oamenii care l-au transformat din ruină într-o perlă a Imperiului Austro-Ungar

Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  1
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  2
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  3
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  4
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  4
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  6
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  7
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  9
  • Turdaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  1
  • Șantier. Foto: volumul „Un oraș preistoric din Europa. Turdaș Luncă”, de Sabin Luca.
  • Foto: volumul „Un oraș preistoric din Europa. Turdaș Luncă”, de Sabin Luca. 1
  • Foto: volumul „Un oraș preistoric din Europa. Turdaș Luncă”, de Sabin Luca / peisaje arheologice.ro
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările