Lista defectelor „autostrăzii - muzeu”. Ce concluzii sunt în urma expertizei pe Lotul 3 Lugoj - Deva

Lista defectelor „autostrăzii - muzeu”. Ce concluzii sunt în urma expertizei pe Lotul 3 Lugoj - Deva

Podul peste Mureş. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Soarta Lotului 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, a cărui inaugurare este aşteptată de la începutul lunii august, a rămas incertă. Între timp, a fost făcut public raportul expertizei tehnice realizată de IPTANA, pe cei 21 de kilometri.

O mulţime de probleme pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva au fost scoase la iveală de expertiza tehnică realizată de Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA), al cărui raport preliminar a fost publicat recent pe forumul Asocaţiei Pro Infrastructură.

Specialiştii IPTANA au arătat că unele lucrări pe cei 21 de kilometri de autostradă din vestul ţării nu sunt finalizate, au defecte, zone cu degradări.

Iată câteva dintre defectele autostrăzii, enumerate în raportul expertizei tehnice:

Pasaje peste autostradă: nefinalizarea aplicării protecţiei anticorozive la betoanele din unele infrastructuri şi suprastructuri; nerepararea tuturor fisurilor; infiltraţii şi carbonări locale la suprastructură; defecte ale îmbrăcăminţii rutiere la nivel de strat de uzură; lipsa ţevilor PVC pentru instalaţii la unele pasaje; lipsa accesului de pe trotuare pe acostamentele rampelor; lipsa accesului de vizitare/întreţinere de sub pasaje de pe autostradă la pasajele pe autostradă; lipsa scărilor şi casiurilor prevăzute în proiect; racordări cu terasamente nefinalizate.

Casete/cadre de beton armat: lipsa protecţiei anticorozive a betoanelor; nerepararea tuturor fisurilor; defecte ale îmbrăcăminţii rutiere la nivel de strat de uzură; lipsa ţevilor PVC pentru instalaţii la unele pasaje; racordări nefinalizate; nefinalizarea căii pe drumul traversat.

Subtraversări ale autostrăzi cu tuburi din tablă ondulată: fisuri în protecţia de beton a taluzelor; racordări cu terasamentele nefinalizate; lucrări hidrotehice nefinalizat la unele dintre capetele tuburilor.

Lucrări de mântuială la ecoducte

Ecoducte: lipsa protecţiei anticorozive; lungime insuficicientă de amplasare a panourilor de protecţie pe lungimea ecoductului; lipsa benzii de arbuşti şi a dâmbului de pământ înierbat la margine, practic nu s-au realizat amenajările peisagistice prevăzute în documentaţia de specialitate; casiuri fără racord la reţeaua de colectare a apelor pluviale; lipsa accesului pe ecoduct pentru inspecţie, întreţinere, reparaţii, în zona scărilor gardul nu are porţi; umplutura de pământ şi sol fertil neprofilat pe ecoduct.

Pod Km 69 + 105 peste râul Mureş: funcţionarea defectuoasă a aparatelor de reazem pe culei şi pilele marginale. Plăcile superioare nu au prevăzută o lungime suficientă pentru a acoperi eventualele translaţii, deformări unghiulare ale aparatului de reazem; dispozitive antiseismice nefuncţionale; tacheţi care pot bloca mişcarea liberă a suprastructurii şi fac nefuncţionale dispozitivele antiseismice; zone neprotejate împotriva coroziunii; nefinalizarea aplicării protecţiei anticorozive la betoanele din unele infrastructuri; nerepararea fisurilor; infltraţii şi carbonări locale; defecte ale îmbrăcăminţii rutiere; neetanşări la dispozitivele de acoperire a rostului de dilataţie, între grinda de beton şi asfalt; lipsa ţevilor PVC pentru instalaţii pe pod; lipsa ţevilor de colectare a apelor pluviale; lipsa accesului de vizitare şi întreţinere sub pod; nerespectarea detaliilor din proiect privind sferturile de con, scările de acces, racordarea cu rampa podului – total necorespunzătoare; lipsa protecţiei malurilor; neprofilarea albiei în zona podului. Pe zona podului albia minoră este micşorată, iar în aval de pod albia râului Mureş prezintă modificări substanţiale, ca urmare a excavaţiilor din albie (astfel de excavaţii fiind interzise); şuruburi lipsă sau neetanşe la parapetul de protecţie.

Pasaj km 76 pe autostradă, peste CF 200 şi CF 212: racordare necorespunzătoare a sfertulu de con cu rampa şi zidul de pământ armat, lipsa ţevilor de pe culee, descărcarea apelor pluviale făcându-se direct de la înălţime, casiul nu are descărcare până la baza rambleului, apele colectate descărcându-se în zidul de pământ armat.

Se poate circula, cu restricţii
Concluziile raportului arată că unele dintre lucrările de artă de pe autostradă nu sunt finalizate, iar în stadiul actual darea în folosinţă a tronsonului rutier nu poate fi realzată decât cu restricţii de viteză şi tonaj, în special din cauza defectelor constatate la podul peste Mureş, din zona Dobra.

„Lucrările de artă, poduri şi pasaje executate în acest stadiu nu sunt finalizate în totalitate la parametrii proiectaţi, prezentând defecte şi degradări cu impact asupra siguranţei în exploatare şi a confortului, nu permit deschiderea traficulu în condiţiile stabilite prin reglementările tehnice în vigoare, respectiv nu permit deschiderea circulaţiei rutiere la parametrii proiectaţ pentru aceste construcţii, stabliţi prin documentaţa de proiectare care a stat la baza executării lucrărilor. În urma analizei efectuate, privind posibilitatea deschiderii circulaţiei pe poduri şi podeţe, în stadiul actual de execuţie a lucrărilor, aceasta nu se poate face decât cu restricţii de viteză şi tonaj, în special datorită defectelor în zona reazemelor suprastructurii podului peste Mureş, respectiv a stării îmbrăcăminţii rutiere pe pod şi în zona rampelor, inclusiv a tasărilor locale dn zona rampelor adiacente unor poduri. Considerăm că deşi problemele semnalate preliminar nu afectează rezistenţa şi stabiltatea tuturor lucrărilor de artă realizate, trebuie ţinut cont de execuţia neconformă a racordării culeelor la rampele înalte, care sunt în unele cazuri ramblee cu iduri de pământ armat la bază, cu berne care nu au realizate rigole de colectare şi evacuare a apelor pluviale, taluze neprotejate şi ravinate în zona de racordare cu culeea, având şi pante mai mari decât cele din proiect. Caltatea îmbrăcăminţii pe pod este similară îmbrăcăminţii pe sectorul de autostradă, preliminar rezultând că nu sunt îndeplinite cerinţele minime de confort corespunzătoare unei autostrăzi”, arată una dintre concluziile raportului IPTANA.

Autostrada - muzeu

Din 12 august, constructorii Lotului 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva, un tronson de 21 de kilometri între Ilia şi Holdea, au solicitat recepţia lucrărilor începute în primăvara anului 2014, astfel încât circulaţia să poată fi deschisă. Antreprenorii spanioli nu s-au înţeles cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, asupra garanţiei investiţiei şi, de asemenea, au fost acuzaţi că au efectuat lucrări de slabă calitate, astfel că autostrada nu poate fi recepţionată. Data la care va fi deschisă autostrada rămâne incertă.

Lotul 3, de 21 de kilometri, se întinde între Ilia şi Holdea şi a fost construit de Asocierea de firme Teloxim Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones SA şi Arcadis Eurometudes SA, care a obţinut în toamna anului 2013 contractul pentru derularea investiţiei, estimată iniţial la 580 de milioane de lei, fără TVA. Lucrările trebuiau finalizate în vara anului 2016.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Autostrada Lugoj - Deva, în blocaj înaintea inaugurării aşteptate de 5 ani. Lotul 3 nu poate fi deschis, iar pentru Lotul 4 se caută o soluţie de compromis

Autostrada Lugoj - Deva: probleme grave semnalate pe unul dintre tronsoane la recepţia lucrărilor la cei 43 de kilometri. Doar un lot ar putea fi inaugurat

VIDEO Autostrada Lugoj - Deva, Lotul 3. Drumarii pregătesc recepţia celor 21 de kilometri construiţi cu întârzieri record

VIDEO Premieră pe Autostrada Lugoj - Deva, la cinci ani de la startul lucrărilor. Ce se întâmplă pe Dealul Liliecilor şi cât a mai rămas de construit din autostradă 

Autostrada Lugoj - Deva, Lotul 4 înainte de recepţie: „Este exclus ca autostrada să nu fie deschisă până de Sfânta Maria”


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: