FOTO Satul de poveste din Ţinutul Pădurenilor, ai cărui locuitori sunt complet izolaţi de lume 5 luni pe an

FOTO Satul de poveste din Ţinutul Pădurenilor, ai cărui locuitori sunt complet izolaţi de lume 5 luni pe an

Vadu Dobrii.

Vadu Dobrii, un sat faimos din Ţinutul Pădurenilor este deja aproape izolat de civilizaţie, deşi se află în centrul unei reţele vaste de drumuri. Prima zăpadă îl va izola complet.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai puţin de zece oameni trăiesc în Vadu Dobrii, o aşezare pitorească din Munţii Poiana Ruscă, aflată la 50 de kilometri de Hunedoara.

Până la începutul celui De-al Doilea Război Mondial, satul de munte înconjurat de păduri vaste avea aproape 250 de locuitori, iar şase drumuri de pământ şi piatră traversau pădurile pentru a-l lega de celelalte cătune din Ţinutul Pădurenilor şi de oraşele Hunedoara şi Deva. Vadu Dobrii era una dintre localităţile prospere ale Hunedoarei.

O mină de fier a funcţionat aici până în anii ´80, iar o unitate militară de rachete veche din anii ´60, bine camuflată de pădurile dese de brazi, a fost dezafectată şi a intrat în conservare la începutul anilor 2000. Tot aici, exita o tabără de vacanţă pentru copii, ale clădiri au rămas ruinate şi abandonate, împreună cu vechea şcoală a satului.

La sfârşitul secolului al XIX-lea de la Vadu Dobrii a fost construit unul dintre cele mai lungi funiculare din Europa, a cărui destinaţie finală se afla în Hunedoara, la 43 de kilometri distanţă. Alte funiculare care transportau lemne şi minereu legau staţia din Vadu Dobrii de exploatarea forestieră de la Poieni, de carierele de la Bunila şi de Furnalul de la Govâjdia. Staţia de la Vadu Dobrii (160 de Cai Putere) alimenta liniile Vadu Dobrii şi Cireaşa Poieni, iar motoarele sale erau puse în mişcare de un gaz slab, obţinut din distilarea lemnului, arată documentele vremii.


Vadu Dobrii, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Funicularele de la Vadu Dobrii nu au rezistat timpului, însă nici reţeaua vastă de drumuri din jurul aşezăriii nu a avut o soartă mai bună. Odată cu depopularea satelor din Ţinutul Pădurenilor, continuată după 1990, drumurile spre Vadu Dobrii nu au mai fost întreţinute şi au ajuns pe ultimii lor kilometri, adevîrate provocări pentru şoferi. 

Unele au fost transformate în şosele sau se află în şantier, însă asfaltul ajunge doar până la circa 10 kilometri de sat. De aici, pe unele dintre acestea doar tractoarele şi căruţele mai pot înainta. Toamna, făgaşele făcute de ploi şi şanţurile lăsate de utilajele folosite în exploatările forestiere fac aproape imposibil accesul cu autoturismele, iar iarna, zăpada viscolită de pe creste îngroapă cu totul porţiunile de drum din vecinătatea satului.



Iată cum se prezintă principalele căi de acces în Vadu Dobrii

Drumul Hunedoara – Topliţa - Lunca Cernii de Jos – Meria - Vadu Dobrii, de circa 50 de kilometri, a fost asfaltat în ultimii ani până în apropiere de satul de munte Meria. De la intrarea în Meria, şoferii îşi continuă urcuşul până în Vadu Dobrii pe circa şapte kilometri de drum de pământ, cu pante abrupte şi numeroase şanţuri, săpate de TAF-uri şi tractoare folosite în exploatările forestiere.


Drum asfaltat între Lunca Cernii şi Meria.

Drumul Hunedoara – Topliţa – Cernişoara Florese – Vadu Dobrii a fost asfaltat în ultimii ani până la intrarea în satul Cernişoara Florese. De aici, alţi 13 kilometri de drum forestier se află în şantier şi vor fi transformaţi într-o şosea modernă, care va urca până pe Vârful Muncelu (1.140 de metri), la trei kilometri de Vadu Dobrii. Aici, drumul comunal se intersectează cu drumul judeţean Bunila – Vadu Dobrii, care însă este impracticabil cu autoturismele şi chiar şi pentru şoferii maşinilor cu tracţiune integrală.


Drum în şantier, între Cernişoara Florese şi Vadu Dobrii.

Drumul Hunedoara – Ghelari – Bunila – Vadu Dobrii a fost asfaltat în ultimii ani până la intrarea în comuna Bunila. Continuă de aici prin Poieniţa Voinii şi Bunila, iar de la capătul satului devine impracticabil pe ultimii şapte kilometri spre Vadu Dobrii.


Drumul Bunila - Vadu Dobrii.

Drumul Hunedoara – Govăjdia – Runcu Mare – Vadu Dobrii a fost folosit în trecut de maşinile militare ale unităţii antiaeriene din Vadu Dobrii. Este asfaltat până la Furnalul de la Govâjdia şi în satul Runcu Mare. De la ieşirea din Runcu Mare, cei circa 10 kilometri rămaşi din vechiul drum nu mai sunt amenajaţi pentru a fi accesibili maşinilor.


Runcu Mare.

Drumul Hunedoara – Cerbăl – Poiana Răchiţelii – Vadu Dobrii a fost transformat în ultimii ani într-o şosea modernă, asfaltată până în Poiana Răchiţelii. La capătul satului Poiana Răchiţelii, drumul se afundă în pădure şi nu mai este accesibil maşinilor, pe ultimii 9 kilometri pînă la Vadu Dobrii.


Drumul spre Poiana Răchiţelii.

Drumul Deva – Dobra – Vadu Dobrii traversează peste 30 de kilometri de pădure între Vadu Dobrii şi Dobra, pe un sector acoperit cu pietriş şi pîmânt dar, este accesibil autoturismelor, însă traseul este dificil. Practic, circa 5 luni pe an sătenii sunt izolaţi complet de lume.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Topul satelor româneşti pe care străinii le-au făcut faimoase. Cum a ajuns celebru satul Glod după turnarea unui film scandalos

Satul-fantomă din Munţii Poiana Ruscă, locul ascuns unde nu mai stă nimeni. Cum a dispărut Mosoru de pe hartă

Satul rămas fără oameni de jumătate de secol. Natura l-a înghiţit cu totul şi l-a transformat într-un loc de basm

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările