FOTO Festivalul Plăcintelor pădureneşti. Satul din Ţinutul Pădurenilor însufleţit de oamenii veniţi la sărbătoare
0Duminică, satul Poiana Răchiţelii din Ţinutul Pădurenilor a fost însufleţit de mii de oameni veniţi la Festivalul Plăcintelor pădureneşti.
Poiana Răchiţelii, un sat aflat la circa 40 de kilometri de Hunedoara, în comuna Cerbăl din Ţinutul Pădurenilor, a găzduit prima ediţie a Festivalului Plăcintelor pădureneşti.
Oaspeţii veniţi în număr mare au fost întâmpinaţi de localnici îmbrăcaţi cu straiele populare de sărbătoare şi au fost invitaţi să mănânce plăcintele pădureneşti, delicatesele tradiţionale pregătite de pădureni.
Au asistat o nuntă pădurenescă, unul dintre obiceiurile încărcate de simboluri din Ţinutul Pădurenilor, pusă în scenă de Ansamblul Leleşeana, şi la concursurle de cosit şi bătut pari. Nu au lipsit tocăniţa pădurenească şi vinarsul, iar artiştii de folclor au întreţinut atmosfera. Seara de duminică s-a încheiat la nedeie.

Poiana Răchiţelii, localitatea cea mai populată dintre satele comunei Cerbăl, se află la circa 40 de kilometri de Hunedoara în Munţii Poiana Ruscă. Satul în care locuiesc circa 100 de oameni se înfăţişează pe o culme înconjurată de codrii seculari, la capătul unui traseu care urcă aproape continuu de la Castelul Corvinilor, pe valea pârâului Zlaşti până la izvoarele acestuia, aflate la peste 1.000 de metri altitudine. Drumul principal spre Poiana Răchiţelii traversează aşezările Cerbăl şi Socet, cu câteva zeci de locuitori şi case vechi ridicate pe creste, în mijlocul unor păduri întinse ce acoperă versanţii. „Braţe” ale drumului judeţean urcă spre Arănieş, Feregi, Merişoru de Munte, Poieniţa Tomii şi Ulm, celelalte localităţi din componenţa comunei Cerbăl, care numără mai puţin de 500 de locuitori.

Ţinutul Pădurenilor, o regiune pitorească mărginită de Munţii Poiana Ruscăi, Ţara Haţegului, Valea Mureşului şi învecinată Hunedoarei şi Devei, are în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa, cu peste 40 de sate şi cătune, înfiinţate pe creste şi pe văile Cernei şi a afuenţilor săi. Aşezările, vechi de peste cinci secole, înconjurate de păduri întinse, păstrează o atmosferă pitorească, iar oamenii ţin tradiţii vechi şi poartă cu mândrie straiele populare specifice zonei.

Vă recomandăm să citiţi şi: