Drumurile judeţene uitate din Ţinutul Pădurenilor. 7 ani de la ultima investiţie pe fonduri UE

Drumurile judeţene uitate din Ţinutul Pădurenilor. 7 ani de la ultima investiţie pe fonduri UE

Aşa arată cele multe drumuri judeţene din Ţinutul Pădurenilor.

Investiţiile importante în modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ţinutul Pădurenilor au lipsit în ultimii ani.

Populaţia Ţinutului Pădurenilor a scăzut de peste trei ori în ultima jumătate de secol, ajungând la circa 5.000 de oameni, şi odată cu ea a scăzut şi interesul autorităţilor judeţene pentru investiţii în infrastructură.

În timp ce primăriile din regiunea pitorească a Hunedoarei au reuşit să atragă finanţări pentru a moderniza drumurile locale, iar uliţele satelor au fost transformate în ultimii ani în străzi asfaltate, drumurile judeţene care leagă localităţile au rămas greu accesibile. Proiectele pentru modernizarea lor au eşuat sau sunt aşteptate de ani buni, deşi autorităţile puteau accesa fonduri prin programele guvernamentale şi europene destinate modernizării infrastructurii.

Şapte ani de la ultima panglică tăiată

Ultima investiţie importantă în modernizarea drumurilor judeţene din Ţinutul Pădurenilor a fost inaugurată în toamna anului 2013. Peste 100 de milioane de lei, din fonduri UE au fost investiţi în lucrările de modernizare a Drumului judeţean 687D, care traversează satele Topliţa, Hăşdău, Dăbâca, Lunca Cernii de Jos, Lunca Cernii de Sus şi apoi se opreşte în mijlocul unei păduri, la capătul judeţului Hunedoara.

De atunci, Consiliul Judeţean nu a mai accesat fonduri pentru investiţii în infrastructura rutieră din Ţinutul Pădurenilor, nici prin programele UE, nici prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Autorităţile au inclus DJ 687 D Teliuc – Topliţa (15,1 kilometri) şi DJ 687 E Hunedoara -Teliucu Inferior – Ghelari - Poeniţa Voinii - Vadu Dobrii (30 de kilometri), din Ţinutul Pădurenilor pe lista drumurilor turistice şi au estimat costurile pentru reabilitarea celor două drumuri la 51,6 milioane de lei, dar nu au obţinut finanţare pentru realizarea investiţiilor.

Între timp, primăriile Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii şi Topliţa au reuşit să atragă finanţări prin PNDL pentru modernizarea drumurilor locale.

În prezent, un sector de circa cinci kilometri de drum judeţean, între Cerbăl şi Poiana Răchiţelii este pregătot pentru a intra în şantier, după ce contractul de execuţie în valoare de 5,7 milioane de lei, a fost atribuit de CJ Hunedoara. Alţi peste 120 de kilometri de drumuri judeţene din Ţinutul Pădurenilor au rămas pe lista celor mai rele drumuri din judeţ, fără şanse de a fi modernizate în următoarea perioadă. În mare parte, sunt drumuri de pământ, care traversează păduri, pe costele dealurilor. Acestea sunt DJ 687 E Ruda – Bunila – Vadu Dobrii (22 kilometri), DJ 687 G Ştei – Lunca Cernii (18 kilometri), DJ 687 J Cerbăl – Feregi (23 kilometri), DJ 687 N Ghelari – Dealu Mic (6,5 kilometri) şi DJ 688 Roşcani – Bătrâna (28 kilometri) şi DJ 708 D Feregi – Poiana Răchiţelii – Lunca Cernii de Sus (26 kilometri).

Ţinutul pădurenilor
Ţinutul Pădurenilor, o regiune pitorească mărginită de Munţii Poiana Ruscăi, Depresiunea Haţegului şi Valea Mureşului, şi învecinată Hunedoarei, Haţegului şi Devei, are în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa, cu peste 40 de sate şi cătune, înfiinţate pe creste şi pe văile Cernei şi a afuenţilor săi.

Aşezările, vechi de peste cinci secole, păstrează încă atmosfera pitorească arhaică, deşi populaţia lor s-a diminuat în ultimele decenii. Peste 15.000 de oameni locuiau în Ţinutul Pădurenilor în anii ´70, iar în prezent numărul lor se ridică la 5.000. Mulţi dintre tineri au renunţat la creşterea animalelor, ocupaţia tradiţională de secole a localnicilor. Şi-au lăsat gospodăriile în grija bunicilor pentru a se muta în oraşe şi nu s-au mai întors. Exploatările miniere care asigurau cele mai bine plătite locuri de muncă s-au închis şi au contribuit la plecarea altor sute de familii, iar investiţiile în modernizarea vastei reţele de drumuri de pământ din zonă au demarat cu greu.


Mai puteţi citi şi:

VIDEO Noua şosea spre Vadu Dobrii, perla ascunsă în Ţinutului Pădurenilor. Cum arată scurtătura din munţi

Satul-fantomă din Munţii Poiana Ruscă, locul ascuns unde nu mai stă nimeni. Cum a dispărut Mosoru de pe hartă

Satul rămas fără oameni de jumătate de secol. Natura l-a înghiţit cu totul şi l-a transformat într-un loc de basm

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: