Dinozaurii pitici, noile atracţii turistice din Ţara Haţegului. Cum şi-au făcut loc între „comorile istorice“

Dinozaurii pitici, noile atracţii turistice din Ţara Haţegului. Cum şi-au făcut loc între „comorile istorice“

Dinozaurii pitici,Foto: Geoparcul Internaţional UNESCO - Ţara Haţegului.

Alături de cele mai vechi biserici de piatră din România, de ruinele capitalei antice Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi locurile fermecătoare de la poalele Retezatului, Ţara Haţegului atrage tot mai mulţi turişti aflaţi pe urmele dinozaurilor pitici.

Ştiri pe aceeaşi temă

O mulţime de comori istorice împânzesc Ţara Haţegului, una dintre cele mai fermecătoare regiuni ale României, pe care istoricii o consideră „leagănul poporului român”.

Comorile medievale ale Ţării Haţegului: cele mai vechi biserici de piatră şi castele făcute de cneji VIDEO

A înflorit Roua Cerului, planta carnivoră care împânzeşte misterioasa mlaştină Tăul fără fund VIDEO

Prăbuşirea unui castel faimos din Ţara Haţegului. Conacul celor mai bogaţi grofi a ajuns un loc de groază VIDEO

Ţinutul aflat la poalele Masivului Retezat şi la „Porţile de fier ale Transilvaniei” îşi impresionează oaspeţii cu bisericile sale de piatră, cele mai vechi din ţară (propuse pentru a face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO), cu ruinele capitalei antice Ulpia Traiana Sarmizegetusa, primul oraş înfiinţat de împăratul Traian în Dacia, şi cu numeroasele castele şi cetăţi medievale ale vechilor familii nobiliare din Transilvania. 

Deasupra lor veghează inconfundabilul Retezat, locul celei mai vechi rezervaţii ştiinţifice şi a naturii din România, fondată în 1935.

Pe urmele dinozaurilor pitici

De câţiva ani, alături de atracţiile turistice „clasice” din Ţara Haţegului şi-au făcut loc în preferinţele vizitatorilor săi şi cele care amintesc de tărâmul dinozaurilor. Primele fosile de dinozauri au fost descoperite aici la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către Franz Nopcsa (1877 – 1933), savantul care a revoluţionat paleontologia.


Ouă de dinozaur. Foto: Geoparcul Internaţional Unesco Ţara Haţegului

Nopcsa, descendent al unei vechi familii nobiliare din Transilvania, a luat „oasele de urieşi” găsite la marginea satului Sânpetru şi le-a studiat la Viena. Până la finalul vieţii sale omul de ştiinţă a descoperit şi clasificat nouă specii de dinozauri. De-a lungul timpului, au fost găsite în Ţara Haţegului, întâmplător sau în timpul activităţilor ştiinţifice, o mulţime de alte fosile.

 La începutul anilor 2000 a fost înfiinţat Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, coordonat de Universitatea din Bucureşti, cea care derulează de patru decenii activităţi de cercetare în zonă.


Balaurul bondoc. Foto: Geoparcul Internaţional Unesco Ţara Haţegului

Geoparcul dinozaurilor a ajuns în patrimoniul UNESCO

Geoparcul cuprinde mai multe puncte de vizitare, expoziţii şi trasee turistice destinate cunoaşterii dinozaurilor. Este suprapus oraşului Haţeg şi comunelor Baru, Bretea Română, Densuş, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălaşu de Sus, Sântămăria Orlea şi Toteşti. Din 2015, zona Ţării Haţegului a intrat în patrimoniul cultural mondial, ca Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.


Casa geoparcului. Foto: Geoparcul Internaţional Unesco Ţara Haţegului

„Acum 70 de milioane de ani, actualul teritoriu al geoparcului era parte dintr-o insulă tropicală populată de dinozauri. Dar nu orice fel de dinozauri, ci unii pitici, ierbivori şi carnivori, cunoscuţi în lumea ştiinţifică drept dinozaurii pitici din Transilvania. Când au văzut fosilele, oamenii locului le spuneau oase de urieşi. Nu mai puţin de 10 specii de dinozauri, cuiburi cu ouă de dinozaur, dar şi fosile de reptile, păsări şi mamifere ce trăiau în acele vremuri au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului”, informează reprezentanţii Geoparcului.

Adina Popa, reprezentanta Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, spune că interesul turiştilor pentru activităţile derulate în geoparc şi pentru dinozauri a crescut de la an la an.

„Unul dintre locurile pe care le recomandăm celor care vizitează Ţara Haţegului este Casa Geoparcului, situată în Haţeg. Aici poate fi vizitată expoziţia permanentă Balauri, Dragoni, Dinozauri. Vedeta ei este Balaur bondoc, o specie de dinozaur ce a trăit acum circa 70 de milioane de ani pe fosta Insulă a Haţegului, recreată de paleoartiştii canadieni Brian Cooley şi Mary Ann Wilson. Cei doi l-au recreat şi pe Zalmoxes robustus, un alt dinozaur care a locuit pe fosta Insulă a Haţegului ?i care îi ţine companie Balaurului Bondoc în Casa Geoparcului”, spune Adina Popa. 

Casa dinozaurilor pitici din Sântamaria Orlea, Casa vulcanilor din Densuş, Casa tradiţiilor şi Şcoala de dinozauri şi meserii din Sânpetru, Casa pentru ştiinţă şi artă din General Berthelot, Casa pietrelor din Ohaba-Sibişel sunt, alături de Valea dinozaurilor, Drumul vulcanilor şi Tăul fără fund, principalele atracţii propuse vizitatorilor de membrii Geoparcului. 

„Mulţi dintre oaspeţii Casei Geoparcului ne întreabă ce pot face descoperă şi ei fosile sau ouă de dinozauri. Oamenii sunt interesaţi de dinozauri şi găsesc în Ţara Haţegului informaţii documentate ştiinţific”, adaugă Adina Popa.


Parcul tematic cu dinozauri. Foto: Florin Apur

Parcul dinozaurilor de la poalele Retezatului

Drumurile care traversează satele pitoreşti de la poalele Retezatului spre „tărâmul dinozaurilor” au devenit din ce în ce mai aglomerate, iar interesul turiştilor pentru dinozauri a stimulat investiţiile publice şi private în zonă.

Recent, la marginea satului Sibişel a fost deschis unul dintre cele mai mari parcuri tematice din România, întins pe aproape o sută de hectare şi împânzit cu machetele dinozaurilor pitici din Ţara Haţegului.


Castelul savantului Nopcsa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În satul Săcel, castelul savantului Nopcsa, ridicat la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi ruinat după 1990 este reabilitat şi va fi transformat într-un muzeu al Ţării Haţegului, din care nu va lipsi povestea dinozaurilor pitici. Lucrările de restaurare a castelului, începute în 2019 de Consiliul Judeţean Hunedoara, vor fi finalizate în această toamnă, potrivit administratorului public al judeţului Hunedoara, Costel Avram, iar ulterior va intra în circuitul turistic.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum şi-l amintesc localnicii pe Arsenie Boca: „Muncea la animale şi la lemne. Nu îi păsa că îl spiona lumea”

Secretele Castelului Kendeffy. Orgiile cu minore l-au dus la închisoare pe ultimul moştenitor

Fosile de dinozauri descoperite în Ţara Haţegului după găsirea unei hărţi vechi de peste un secol

Tenebrele castelului Nopcsa. Locul plin de secrete întunecoase trece prin mari transformări VIDEO

VIDEO „Bijuteriile“ din Ţara Haţegului. Povestea bisericilor medievale de piatră clădite din ruinele romane

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările