De ce s-a depopulat Ţinutul Pădurenilor. Frumoasa regiune din vestul României, pustiită în ultimele decenii VIDEO

De ce s-a depopulat Ţinutul Pădurenilor. Frumoasa regiune din vestul României, pustiită în ultimele decenii VIDEO

Femei din comuna Bătrâna, în care locuiesc mai puţin de 100 de familii. Foto: Daniel Guţă.

Cele 40 de sate din Ţinutul Pădurenilor numără de trei ori mai puţini locuitori decât în urmă cu jumătate de secol, deşi regiunea este tot mai faimoasă pentru pitorescul ei.

La începutul anilor ´70, în cele 40 de sate şi cătune din Ţinutul Pădurenilor locuiau peste 15.000 de oameni.

GALERIE FOTO DIN ŢINUTUL PĂDURENILOR

Populaţia aşezărilor din Munţii Poiana Ruscă se afla şi în acea vreme într-un declin prelungit, care începuse după Al Doilea Război Mondial odată cu dezvoltarea oraşelor din regiune.

Sărbătoarea arhaică păstrată cu sfinţenie în Ţinutul Pădurenilor. Cum primesc vara oamenii din Lelese VIDEO

Ţinutul Pădurenilor, dezvelit de secrete. Satele de basm din Munţii Poiana Ruscă FOTO VIDEO

Migraţia pădurenilor

După 1970, satele din Ţinutul Pădurenilor s-au depopulat într-un ritm şi mai accentuat, Hunedoara fiind unul dintre principalele destinaţii pentru pădureni. Atrase de locurile de muncă din combinatul siderurgic, de traiul mai confortabil şi de accesibilitatea oraşului, numeroase familii s-au mutat în Hunedoara, lăsând gospodăriile din satele de munte în grija vârstnicilor. 

Cei care au rămas în Ţinutul Pădurenilor puteau munci în agricultură şi în industrie, în zonă funcţionând câteva exploatări miniere şi cariere de piatră şi marmură. După 1990, vechile întreprinderi au dispărut definitiv, iar satele au continuat să se depopuleze.



În prezent, aşezările din Ţinutul Pădurenilor – cuprinse în comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa – numără în total mai puţin de 5.000 de locuitori, iar unele dintre ele au rămas pustii sau mai sunt animate de câţiva bătrâni. 

Locurile din Munţii Poiana Ruscă îşi impresionează oaspeţii prin pitorescul lor. Aici, turiştii găsesc sate înconjurate de păduri vaste, care au păstrat o înfăţişare arhaică, puţin afectată de modernitate. Deşi este tot mai căutat de turişti, Ţinutul Pădurenilor suferă de pe urma depopulării.


Casă cu două etaje pustie în satul Alun. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Motivele pentru care satele sale au ajuns aproape pustii sunt lipsa locurilor de muncă, a investiţiilor în infrastructură şi în susţinerea comunităţilor, spun localnicii. 

Cum au dispărut locurile de muncă
 

Agricultura, exploatările forestiere şi industria minieră locală au susţinut de-a lungul secolelor aşezările din Ţinutul Pădurenilor. Minele de fier din Ghelari, cele mai vechi din regiune, au o istorie de peste două milenii şi au început să se dezvolte intens din secolul al XIX-lea. 

Încă din Evul Mediu, o mulţime de topitorii şi ateliere metalurgice înfiinţate pe văile râurilor care izvorăsc din Munţii Poiana Ruscă au făcut din Hunedoara unul dintre cele mai importante centre metalurgice din ţinuturile actuale ale României. Alături de exploatările miniere, mai multe cariere de talc, piatră şi marmură au oferit pădurenilor locuri de muncă.


Mina din Ghelari, închisă. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

O reţea de funiculare de peste 70 de kilometri şi o cale ferată mineră care lega Hunedoara de satele pădurenilor se adăugau potenţialului economic al zonei. Toate exploatările au fost închise după 1990.

 „Lipsa locurilor de muncă este principalul motiv pentru care satele din Ţinutul Pădurenilor s-au depopulat”, susţine Ciprian Achim, primarul comunei Lelese, unde trăiesc circa 400 de oameni. Potrivit acestuia, o soluţie vitală pentru redresarea economică a zonei ar fi susţinerea, prin subvenţii, de către statul român a agriculturii, în special a creşterii animalelor.


Lumea de altădată a pădurenilor. Foto: Romulus Vuia, cartea: Portul popular al pădurenilor (1956)

„La fel cum se face în ţări ca Franţa, Germania, Austria. Uitaţi-vă cum arată satele de munte de acolo şi cum sunt sprijiniţi crescătorii de animale acolo, faţă de cei de aici, care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii grele”, spune Achim. Creşterea animalelor este ocupaţia de bază a multor localnici, iar păşunile din zonă sunt întinse, însă rămân adesea pustii, din cauza greutăţilor întâmpinate de fermieri, care îi fac adesea să renunţe la îndeletnicirea lor.


Drumurile modernizate „pe bucăţi”

Satele din Ţinutul Pădurenilor sunt conectate între ele printr-o reţea vastă de drumuri, însă multe dintre acestea sunt de pământ.


Harta Ţinutului Pădurenilor. Romulus Vuia (1956)

„Cei care vin în Bătrâna ne spun mai întâi despre drumul de pământ până la intrarea în comună. Sunt 24 de kilometri de drum forestier şi judeţean pe care trebuie să îl parcurgă până aici, un drum pentru care am făcut numeroase demersuri la Consiliul Judeţean Hunedoara pentru a fi modernizat, însă fără rezultat”, spune Radu Herciu, primarul comunei Bătrâna, cu circa 100 de locuitori. 

Peste 120 de kilometri de drumuri judeţene din Ţinutul Pădurenilor au rămas pe lista celor mai rele drumuri din judeţ, fără şanse de a fi modernizate în următoarea perioadă. În mare parte, sunt drumuri de pământ, care traversează păduri, pe costele dealurilor. 

Acestea sunt DJ 687 E Ruda – Bunila – Vadu Dobrii (22 kilometri), DJ 687 G Ştei – Lunca Cernii (18 kilometri), DJ 687 J Cerbăl – Feregi (23 kilometri), DJ 687 N Ghelari – Dealu Mic (6,5 kilometri) şi DJ 688 Roşcani – Bătrâna (28 kilometri) şi DJ 708 D Feregi – Poiana Răchiţelii – Lunca Cernii de Sus (26 kilometri). 

Satele pe care le traversează au rămas izolate, deşi în mai multe comune, străzile şi uliţele au fost asfaltate în ultimii ani, iar gospodăriile au utilităţi.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Şoseaua de vis din Ţinutul Pădurenilor urcă abrupt spre satul unde mai locuiesc doar trei familii VIDEO

Secretele celui mai lung funicular din Europa, între Hunedoara şi Ţinutul Pădurenilor

Locuri pline de secrete pe Lacul Cinciş: Casa Albă a lui Ceauşescu, barajul uriaş şi bisericile de sub ape VIDEO

VIDEO Baia Craiului, satul dispărut sub Lacul Cinciş. Secretul bisericii care a rezistat furiei apelor

Povestea bisericii Huniazilor demolată de comunişti. Aici ar fi fost locul de veci al mamei lui Ioan de Hunedoara

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările