Cele mai aberante superstiţii ale românilor. De ce erau deschise uşile casei celor care zăceau pe patul de moarte

Cele mai aberante superstiţii ale românilor. De ce erau deschise uşile casei celor care zăceau pe patul de moarte

Românii în ilustraţiile de la mijlocul secolului al XIX-lea. Album de George Edwards Hering. 1838.

Viaţa spirituală a românilor a fost dominată de nenumărate credinţe şi superstiţii, care de-a lungul timpului au atras mirarea călătorilor străini. Superstiţiile amestecate cu frânturi din învăţăturile religioase ale Bisericii explicau cele mai necazurile, norocul, bolile şi moartea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Poporul român era privit în trecut ca fiind extrem de superstiţios, care păstra credinţe arhaice precreştine, adaptate rigorilor bisericeşşti sau amestecate cu acestea.

Una dintre cele mai vechi culegeri de superstiţii şi credinţe populare ale românilor, publicată în 1888 de folcloristul George Ioneanu, oferă mărturii despre cele mai bizare astfel de obiceiuri. Iată câteva dintre superstiţiile redate în „Mica Colecţiune – Superstiţiile Poporului Român, adunate de George S. Ioneanu”:

Despre femeile însărcinate:
„Femeia însărcinată să nu mănânce două poame, crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni”.
„Femeile însărcinate să citească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naşte uşor şi vor trăi pruncii”.
„Femeia care ştie că este însărcinată şi nu spune când este întrebată va naşte copilul mut”.

Despre copii nou născuţi:
„Dacă unei femei până la trei zile nu îi vine ţâţă, acesta este semn că nu-i va trăi pruncul”.
„Să nu se vadă o lăuză cu alta 40 de zile, căci le vor muri pruncii”.
„Dacă un copil de la naşterea lui plânge continuu o săptămână, este semn că îl bântuie duhurile necurate”.
„Copiii care nu sunt botezaţi şi plâng mult, prin acel plâns cer botez”.
„Copilul mic să nu se arate în oglindă până nu împlineşte anul, căci se deoache singur”.
„Când un copil doarme cu şezutul sus cobeşte a moarte”.

Despre obiceiurile de logodnă şi nuntă:
„O logodnă nu este bine să se facă marţea, miercurea şi vinerea, fiind zile păgubitoare”.
„În ziua de nuntă, mirii să nu mănânce carne, ca să le fie corpul uşor, să aibă noroc şi să trăiască ani mulţi”.
„Când o nuntă pleacă la biserică pentru cununie, caută să nu întâlnească alta în cale, să se vadă miresele. Căci moare una dintre ele sau se despart căsătoriţii”.

Despre înmormântare:
„Când o persoană trage să moară, se lasă ferestrele şi uşa deschise, ca să aibă pe unde ieşi sufletul”.
„Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, altfel se face strigoi şi mor toţi ai casei”.
„Dacă unei familii îi moare primul copil, nu se duce după el la mormânt, ca să nu-i mai moară şi alţi copii”.
„Un mort se înmormântează cu hainele cele mai bune pe care le-a avut, ca înfăţişându-se înaintea lui Dumnezeu pe lumea cealaltă, să fie curat”.

Superstiţii de sărbători:
„Cine va dormi în ziua de Sfântul George va lua somnul mieilor”.
„În ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, să piară puricii”.
„La Crăciun, când se taie porcul, i se bagă mai ântâi căpăţâna în casă, cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba şi să aibă parte de porci”.

Credinţe bizare:
„Cine va cânta în apusul soarelui, va face buboaie în cap”.
„Cînd ouă vreo găină, să nu se uite cineva la cum ouă, căci i se micşorează vederea”.
„Femeile să nu umble cu coadele despletite căci trag a moarte pentru bărbaţii lor”.
„Când îi iese cuiva lupii înainte, e semn bun”.
„Când vreun câine urlă, va pieri el sau stăpânul lui”.
„Cine va mânca ceva dat pe fereastră turbeazăă”.
„Nu este bine să se fotografieze cineva, căci prin aceasta i se ia din puterea corpului”.
„Când unei femei măritate i se va rupe cămaşa în spate este semn că-i va muri bărbatul”.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Sfaturi despre dragoste, femei şi sex în trecut. De ce fetele visau la căsătorie de la 12 ani şi cum se puteau feri de desfrâu

Autorii români din secolele trecute puneau mare preţ pe cinstea tinerelor şi le ofereau acestora sfatul să fie cât mai cuviincioase şi mai iubitoare faţă de soţii şi peţitorii lor, arătau numeroasele publicaţii şi lucrări cu caracter educativ păstrate în arhivele bibliotecilor din ţară.

Româncele, descrise de călătorii străini: moldovencele - fanatice şi umilite, fetele din Ţara Românească le suceau minţile, Medgidia - plină de prostituate

Româncele au impresionat dintotdeauna prin frumuseţea lor, potrivit mărturiilor autorilor străini care au călătorit în ultimele secole pe teritoriile actuale ale României. Comportamentul femeilor i-a impresionat, însă, şi negativ pe aceştia.

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşa.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările