Misterele legendarei cetăţi Crăciuna. Este des menţionată în documentele medievale, dar locul ei nu a fost găsit

Misterele legendarei cetăţi Crăciuna. Este des menţionată în documentele medievale, dar locul ei nu a fost găsit

Imagine din situl arheologic de la Vulturu FOTO Alin Matei

În teorie, cetatea s-ar afla în sudul Moldovei, fiind ridicată de Radu cel Frumos la 1482. Totuşi, arheologii vehiculează mai multe locaţii, niciuna certă, cercetările documentare şi de teren identificând cinci posibile amplasamente ale fortificaţiilor.

Deşi în istoria accesibilă publicului larg cetatea Crăciuna nu prea este menţionată, ea a aprins imaginaţia a numeroşi istorici din cauza misterelor şi legendelor care o învăluie.

Practic, locaţia exactă a cetăţii Crăciuna nu mai este cunoscută în prezent, deşi s-au făcut o mulţime de cercetări în arhive şi pe teren. Şi totuşi, există foarte multe dovezi că ea a existat şi că a avut un rol strategic excepţional în secolele XIII-XIV, însă nicăieri nu există o poziţionare clară.

Disputată de munteni şi de moldoveni

Cei mai  mulţi dintre istorici consideră cetatea Crăciuna fiind muntenească, de multe surse o plasează pe teritoriul judeţului Vrancea, deci în Moldova, chiar dacă la sud de graniţa veche – râul Milcov. Alţii spun că trebui considerată ca fiind moldovenească, deoarece ar fi la nord de Milcov, iar rolul ei strategic a fost demonstrat şi întărit de Ştefan cel Mare.

Cert este că primele referiri la Crăciuna sunt din secolul al XIII-lea, când figura ca loc fortificat la hotarul dintre Moldova şi Muntenia. O primă poziţionare (din cele cinci vehiculate), ar fi aproape de locul Socilor, fiind o ctitorie a lui Radu cel Frumos (circa 1437-1437).

Cucerită în 1482 de Ştefan cel Mare (În Letopiseţul de la Putna nr. I stă scris că „În anul 6990 [1482], martie 10, a luat Ştefan voievod cetatea Crăciuna”), este fortificată şi folosită ca avanpost în luptele cu turcii.

Este de remarcat că, până la 1482, Ţara Vrancei a fost teritoriu al Munteniei. După ce Ştefan cel Mare îl învinge pe Basarab al IV-lea cel Tânăr (Ţepeluş) şi alipeşte cetatea Crăciuna, hotarul Moldovei a fost mutat pe Milcov. Din acel moment, Ţara Vrancei a ţinut de Moldova.

Soci, satul înghiţit de Vultur(u)

O aşezare cu numele de Soci (unde se presupune că a ridicat Radu cel Frumos cetatea) apare într-un document din 1760, precum şi în harta Ţării Româneşti din 1833 (pe hartă, satul este trecut la categoria cătune şi slobozii, fiind aşezat pe Putna, aproape de actuala vărsare a râului în Siret, la nord de satul de astăzi Maluri).

Aşezarea târgului în acest loc, cu toate schimbările de curs ale Siretului, a fost determinată, se pare, de trecerea pe aici a drumului care mergea de la Râmnic la Tecuci, urmând văile râurilor Râmnicul Sărat şi Bârlad.

Târgul  Socilor nu a supravieţuit luptelor şi obişnuitelor distrugeri ce le însoţeau, la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului următor, decăzând la nivelul unui sat, apoi dispărând.

În urmă cu doi ani, resturile unei aşezări medievale extrem de prospere (avea reţea publică de apă, bunăoară) au fost descoperite în zona satului Vulturu, de pe malul Siretului.

Odobeşti, Floreşti, Iveşti sau Corbu Vechi?

Există şi alte variante. Spre exemplu, în apropierea oraşului Odobeşti (Vrancea) există un loc numit „La Cetăţuie”, unii cronicari şi istorici afirmând că acolo se afla în trecut Cetatea Crăciuna.

Hartă medievală din posesia Mitropolia Moldovei cu o posibilă locaţie a cetăţii Crăciuna 

La a XXXIX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, organizată de Compartimentul Arheologie din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor şi de Muzeul „Callatis” din Constanţa, arheologul dr. Victor Bobi, alături de muzeografii Aurel Nicodei şi Aurora Emilia Apostu, a susţinut, pe baza cercetărilor arheologice efectuate în anul 2004, o nouă ipoteză privind localizarea mult căutatei cetăţi Crăciuna, şi anume la Floreşti (Câmpeneanca), lângă Focşani.

Există istorici care susţin că ar fi fost chiar pe celălalt mal al Siretului, aproape de localitatea Iveşti (judeţul Galaţi), sau chiar la Corbu Vechi, nu departe de mănăstirea voievodală de la Măxineni (Brăila), ctitorie din 1640 a lui Matei Basarab.

Dovezi arheologice aproape inexistente

Chiar a existat o cetate Crăciuna? Greu de spus. Imaginile din satelit ale zonei nu scot în evidenţă nimic care să amintească de o construcţie militară. De aceea este foarte posibil ca la Crăciuna să fi fost, de fapt, doar o fortificaţie din pământ şi lemne care în urma asediului a fost distrusă şi ulterior, sub influenţa factorilor de mediu, a dispărut.

Cum era de aşteptat, internetul este plin de imagini fanteziste ale cetăţii dispărute, promovate mai ales de mişcarea traco-dacică contemporană, în care se văd ziduri spectaculoase, ce amintesc de un castel bavarez. În relitate, însă, doar două puncte dintre cele cinci menţionate ar mai putea ascunde urmele (vagi) ale fortificaţiilor medievale: măgura Odobeştilor şi recentul şantier arheologic de la Vulturu.

Până la o concluzie ştiinţifică, misterul cetăţii Crăciuna se împleteşte cu numeroase legende locale, care merg de mitul că locul cetăţii este ascuns de un puternic blestem (legat de o comoară fabuloasă îngropată acolo), până la povestea şi mai puţin credibilă că fortificaţiile s-ar fi scufundat pur şi simplu, într-o noapte, în smârcurile din lunca Siretului. Evident, tot din cauza unui blestem ancestral.

 

Vă mai recomandăm şi:

Specialiştii avertizează: două cetăţi daco-romane de importanţă crucială pentru istoria României sunt în stare de colaps

Situl arheologic din Moldova considerat a doua Sarmizegetusa. „Bine pus în valoare va deveni un magnet pentru turişti“

FOTO Ce ascunde Biserica fortificată Precista, una dintre cele mai vechi din România. Se spune că de acolo pleacă tuneluri pe sub Dunăre

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: