Dr. Costel Atanasiu, virusolog: „Fostele ţări comuniste au cele mai mici rate de vaccinare. Virusul a zburdat liber“ INTERVIU

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cercetătorul Costel Atanasiu, sursa: Arhivă
Cercetătorul Costel Atanasiu, sursa: Arhivă

Virusologul Costel Atanasiu susţine că trauma prin care a trecut poporul român în anii comunismului a lăsat o amprentă foarte puternică la nivelul încrederii în instituţiile statului. Cercetătorul consideră că acesta este unul dintre motivele pentru care vaccinarea merge prost în România, iar mulţi oameni sunt reticenţi la informaţiile transmise de autorităţi

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Costel Atanasiu, cercetător virusolog în Statele Unite ale Americii, spune că vaccinarea nu are succes în România nu doar din cauza neîncrederii în instituţiile statului, ci mai ales pentru că există mulţi medici nepregătiţi care răspândesc mesaje anti-vaccin. Tot el mai spune că unul dintre aceste zvonuri a fost şi existenţa unei alte variante a COVID-19, „Deltacron, un hibrid între Omicron şi Delta.

Virusologul mai spune că principala îngrijorare a lumii ştiinţifice este schimbarea climatică, mai ales încălzirea globală: „Topirea gheţarilor va duce la eliberarea în natură a unor bacterii cu care omenirea nu s-a întâlnit în ultimii 20.000 de ani“.

 „Weekend Adevărul“: Campania de vaccinare din România nu are succes ca în alte ţări. Ce credeţi că nu a funcţionat, de ce sunt reticenţi românii?

Dr. Costel Atanasiu: Sunt mai multe motive pentru care vaccinarea merge prost în România. Trauma prin care a trecut poporul român în aproape jumătate de secol de comunism a lăsat o amprentă foarte puternică la nivelul încrederii în autorităţi. Ne-a intrat în reflex că autorităţile nu ne vor niciodată binele şi avem tendinţa de a face exact pe dos faţă de cum ne recomandă cei de sus. Situaţia din România nu este unică, fostele ţări comuniste au cele mai mici rate de vaccinare şi numărul cel mai mare de morţi, raportat la populaţie, din Europa.

La această neîncredere în autorităţi s-a adăugat şi faptul că mass-media a fost luată cu asalt de către medici anti-vaccinişti, fără cunoştinţe solide în domeniu, care au speriat populaţia cu tot felul de mesaje conspiraţioniste fără nicio legătură cu ştiinţă. Avem medici care recomandă tratamente naturiste împotriva SARS-CoV-2, avem medici care îşi ceartă pacienţii care s-au vaccinat, avem medici care pun afişe prin sate prin care îndeamnă lumea să nu se vaccineze. Cum să ne mai mirăm că nişte oameni simpli de la ţară cred că se pot trata de COVID cu usturoi? În aceste condiţii, mă şi mir că avem un procent de 40% vaccinaţi.

 - Care este diferenţa dintre români şi americani în ceea ce priveşte reacţia faţă de vaccinare?

Lucrurile stau mai bine în America, dar mult mai prost decât alte ţări din lumea întâi. Rata de vaccinare este un pic peste 60%, ceea ce este departe de ratele de vaccinare de 80-95% pe care le vedem în Europa de Vest. Există şi aici foarte multă propagandă anti-vaccinistă, chiar aş putea spune că de aici pleacă multe dintre conspiraţiile pe care le citiţi în România.

 „Valul 5, cel mai scurt de până acum

 - Cât de expusă este România, având în vedere că mulţi cetăţeni refuză vaccinarea?

România, Bulgaria şi alte ţări unde rata de vaccinare este mică sunt foarte expuse acestei variante. Vor exista foarte mulţi infectaţi. Probabil că se vor stabili noi recorduri şi vor exista şi morţi, dar procentual, raportat la numărul de îmbolnăviri, vor fi mai puţini morţi.

 - Ce impact credeţi că va avea valul 5 asupra României?

Impactul valului 5 asupra României va fi destul de mare, dar mai mic decât ne aşteptăm. Avem norocul, dacă se poate spune aşa ceva, că tocmai am trecut prin valul 4, asta însemnând că un număr semnificativ de infectaţi au anticorpi şi celulele T specifice la un nivel ridicat. Există însă multă lume care nu este nici vaccinată, nici trecută prin boală şi aceasta va fi cea mai expusă infectării cu Omicron. Partea bună este că valurile care vin brusc se termină tot la fel de brusc. Cred că valul 5 va fi cel mai scurt val de până acum.

„Deltacron“ nu a existat

 - Există o dezbatere întreagă despre varianta Omicron, că este mai blândă decât precedentele. Este o veste bună sau una rea?

Varianta Omicron este cu siguranţă mai blândă decât Delta şi, probabil, chiar şi faţă de variantele Alfa, Beta şi Gama. Motivul pentru care Omicron este mai puţin periculoasă este că nu atacă chiar atât de mult plămânii. O altă veste bună este că varianta nu se replică foarte bine în interiorul celulei infectate, deci motivul pentru care Omicron se transmite atât de uşor nu are legătură cu încărcătura virală. În ciuda acestor veşti bune, nu ar trebui să lăsăm garda jos pentru că pandemia nu s-a terminat masca, distanţarea fizică şi vaccinarea trebuie să existe în continuare dacă vrem să se termine cât mai repede.

 - Aveţi informaţii că cele două variante Delta şi Omicron s-ar putea combina în perioada următoare dând naştere unei noi tulpini?

Vestea a fost foarte îngrijorătoare pentru că ne-am imaginat o variantă care să combine virulenţa variantei Delta cu infecţiozitatea variantei Omicron. Ar fi fost un dezastru total. Din fericire, această variantă numită Deltacron“ n-a existat niciodată! Cercetătorul din Cipru care a descoperit această variantă a realizat după trei zile că totul a fost din cauza unei greşeli, că probele prelevate de la un pacient cu Omicron fuseseră contaminate cu probele unui pacient cu Delta. Din păcate, această ştire nu s-a răspândit cu aceeaşi intensitate cu care ştirea falsă a fost distribuită.

 - Ce credeţi că urmează după Omicron? La ce să ne aşteptăm?

Noile variante apar în urma mutaţiilor apărute în urma replicării virale. Este un joc al numerelor: cu cât există mai multe particule virale în populaţie, cu atât vor exista mai multe cicluri de replicare virală şi cu atât vor apărea mai multe mutaţii. Având în vedere gradul de infecţiozitate a Omicron, probabilitatea ca o altă variantă avantajoasă pentru virus să apară este foarte mare. Rămâne de văzut cât de periculoasă va fi o astfel de variantă în cazul în care va mai apărea

Educaţia, esenţială (şi) în pandemie

 - Dacă mâine aţi fi numit ministrul Sănătăţii în România, care ar fi primele trei măsuri pe care le-aţi lua în cazul pandemiei?

Dacă aş fi politician, aş promite mai multe paturi la ATI, construirea de noi spitale şi alte chestii pe care românii vor să le audă, dar pentru că sunt om de ştiinţă şi nu mă interesează voturile, prima măsură luată ar fi una care nu costă nimic: educarea populaţiei şi a medicilor cu privire la SARS-CoV-2 şi vaccinuri. M-aş ocupa personal de scrierea unor cursuri de virusologie/imunologie cu grade diferite de dificultate, un curs mai avansat pentru medici şi unul mai puţin avansat pentru restul populaţiei, explicate pe un limbaj foarte accesibil. Am fost foarte neplăcut surprins să văd atât de mulţi medici făcând propagandă deşănţată anti-vaccinistă la televizor şi online. Dacă aş avea o astfel de funcţie de conducere, nu aş lăsa niciun medic să vorbească la televizor decât după ce s-ar pune la punct cu cunoştinţe temeinice de virusologie, imunologie şi vaccinologie. Un sfat greşit dat la televizor poate face diferenţa dintre viaţa sau moartea unui pacient. Când sfatul greşit vine de la un medic, impactul este foarte mare. A doua măsură ar fi mărirea personalului medical. Degeaba avem mai multe paturi, dacă avem acelaşi număr de personal medical. De unde aş aduce acest personal medical? Din facultăţile de medicină. 

Studenţii din anii terminali ar putea urma nişte cursuri scurte de instruire şi ar putea da o mână de ajutor medicilor din spitale, prin rotaţie şi contra cost. În felul acesta, studenţii ar putea căpăta experienţă practică şi ar putea strânge şi nişte bani. Din ce-mi spun medicii, de multe ori au nevoie de o mână în plus, sau chiar şi de cineva care să se asigure că pacienţii internaţi îşi iau medicamentele cu care au venit de acasă. Până şi o chestie banală ca aceasta poate duce la agravarea sănătăţii sau chiar moartea pacientului care a uitat să-şi ia medicamentele, pentru că mintea lui este tulbure şi abia respiră. 

Abia apoi m-aş gândi la spitale noi, ultradotate, care ar putea să fie construite sau nu, totul depinzând de maşinăriile politice, nu de nevoile sistemului sanitar românesc. Aş demara, însă, cu succes, un program de creare de institute de cercetare cu bani europeni. Constat că încă nu se înţelege că institutele de cercetare din Occident, odată construite, devin unităţi independente, că asigură totul, de la reactivi până la salariile angajaţilor, din bani obţinuţi din granturi. Bineînţeles că aş aduce mai întâi oameni de ştiinţă faimoşi de afară care ar atrage granturi de milioane de euro, iar pe parcurs, copiii geniali care sunt astăzi nevoiţi să plece în străinătate ar rămâne în ţară. Astfel, în câţiva ani, ar deveni şefi de laborator cu experienţă internaţională, deşi n-ar păşi niciodată în afară graniţelor.

 - Spuneaţi că la apariţia virusurilor SARS-CoV şi MERS-CoV nu au fost făcute vaccinuri. De ce credeţi că nu s-a întâmplat acest lucru?

Motivul pentru care nu am avut aceste vaccinuri este pentru că oamenii de ştiinţă nu au primit fonduri pentru cercetare, nu pentru că n-ar fi existat interes din partea lor. Deşi SARS-CoV a avut o mortalitate de 10%, iar MERS-CoV una de 35%, numărul celor care au murit a fost în jur de 800 în ambele cazuri, iar virusurile au dispărut foarte repede. Practic, pericolul dispăruse, iar factorii de decizie au considerat că ar fi o risipă de bani alocarea de fonduri pentru punerea la punct a unui vaccin.

 - Când credeţi că se va sfârşi pandemia de COVID şi cum va fi viaţa din punct de vedere medical după pandemie?

Este greu de prezis când se va termină pandemia. Anul trecut pe vremea asta speram ca pandemia să se termine până la sfârşitul anului 2021. Am crezut că odată vaccinurile apărute, 70-80% din populaţia lumii se va vaccina şi astfel să ajungem rapid la acea imunitate colectivă. Din păcate, rata de vaccinare a fost mult mai mică, virusul a zburdat liber şi a avut timp să producă noi variante. Să vedem cum se va termina acest val şi dacă varianta Omicron va fi ultima variantă importantă. Din punct de vedere medical, bănuiesc că autorităţile sanitare din toate ţările vor spori stocurile de măşti şi de medicamente de bază, vor investi mai mult în construirea de noi spitale şi în dotarea acestora. Este posibil ca unele specialităţi care nu necesită consultarea pacientului, ca de exemplu psihoterapia, să se desfăşoare predominant online. Până la urmă va fi bine, umanitatea va trece şi peste această grea încercare şi să sperăm că va învăţa ceva din această pandemie.

Cercetător voluntar după pensionare

Nume: Costel Atanasiu

Data şi locul naşterii: 12 octombrie 1968, localitatea Iveşti, judeţul Galaţi

Studiile şi cariera:

În 1987 obţine diploma de bacalaureat la Liceul Economic şi de Drept Administrativ din Galaţi.

În 1995 absolvă Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii Bucureşti, la specializarea Biologie-Chimie.

Între anii 1996-2000 studiază la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie.

Între 2001-2012 lucrează ca cercetător în virusologie la „Wistar Institute din Philadelphia, o instituţie de cercetare în ştiinţe biomedicale, cu expertiză în domeniul oncologiei, imunologiei, bolilor infecţioase şi cercetării vaccinurilor.

În 2013 se pensionează pe caz de boală.

În prezent, este voluntar la „Wistar Institute“. Activitatea ştiintifică n-o mai desfăşoară în laborator, ci se limiteaza la coordonarea articolelor de specialitate. În ultimii doi ani s-a dedicat exclusiv cercetării COVID-ului.

Locuieşte în: Philadelphia, Statele Unite ale Americii

Vă recomandăm să mai citiţi:

Medic despre alimentaţia în pandemie: „Nu există soluţii miraculoase, pastile şi alimente minune”

 

Avertismentul unui medic despre dependenţa de internet: Părinţii să apeleze la specialişti şi să nu facă experimente pe copii

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite