FOTO VIDEO Cum s-a ales praful şi pulberea de averile comunităţilor bogate de romi din sudul Moldovei
0
Unii dintre membrii comunităţilor bogate de romi din Galaţi au ajuns să muncească pentru venitul minim garantat, după ce afacerile le-au fost închise pentru fraude fiscale şi înşelăciuni de zeci de milioane de euro, iar mulţi patroni au ajuns la închisoare. Imensele palate în stil oriental par acum părăsite.
A intrat sărăcia în proprietarii de palate rome din localităţile din sudul Moldovei. După ce, ani la rândul, comunităţile de romi din Iveşti şi Lieşti (judeţul Galaţi) s-au fălit cu averile lor impresionate, de milioane de euro, recesiunea economică, Fiscul şi Justiţia au făcut prăpăd: sutele de palate şi-au pierdut strălucirea de odinioară şi par nelocuite, în vreme ce mulţi dintre proprietari au de ispăşit pedepse grele cu închisoarea pentru evaziune, înşelăciune sau fals.
Pentru prima oară de la Revoluţie, romii de la Iveşti au pus ochii pe venitul minim garantat, pe uliţele aşezării fiind văzute grupuri de femei, îmbrăcate în haine tradiţionale, trebăluind cu sapa şi grebla pentru a obţine indemnizaţia alocată persoanelor sărace prin celebra Lege 416.
Afaceri cu fier şi patroni de carton
Nu mai este niciun secret că spiritul antreprenorial a pătruns adânc în sufletul comunităţii rome din judeţul Galaţi. În ultimele decenii, membrii clanului Stănescu au înfiinţat, la Iveşti, Galaţi, Lieşti şi Tecuci, peste 3.000 de SRL-uri prin care au derulat (la vedere, fără a socoti tranzaţiile neînregistrate) afaceri de sute de milioane de euro. În mare parte, tranzacţiile sunt cu fier vechi şi alte metale.
Din păcate, apetitul pentru afaceri al membrilor comunităţii a generat un adevărat dezmăţ fiscal. Peste 80% dintre firmele patronate de oamenii de afaceri romi au fost prinse făcând evaziune fiscală, paguba produsă bugetului de stat, dar şi unor alte firme private, ridicându-se la o sumă ameţitoare: peste 20 milioane de euro doar în ultimii cinci ani.
În general, firmele s-au bazat de patroni „de carton” (adică romi neştiutori de carte şi fără avere, folosiţi ca paravan), aşa că rezultatul a fost unul incendiar, chiar dacă oamenilor legii le-a fost, de fiecare dată, foarte dificil să descâlcească iţele afacerilor.
Lucrurile au fost îngreunate şi de faptul că în comunitatea de romi din judeţul Galaţi există peste 3.000 de persoane cu numele de Stănescu, autorii faptelor penale fiind disimulaţi printre ei. Spre exemplu, există 19 de-alde Stănescu Istrate (dintre care cel puţin trei sunt dovediţi ca făptuitori în diverse cauze penale) sau 27 de Ion Stănescu (dintre care patru au probleme cu legea).
În acest moment, potrivit portalului instanţelor de judecată, nu mai puţin de 67 de membri ai imensului clan Stănescu sunt inculpaţi sau condamnaţi (unii de patru-cinci ori deja) în peste 300 de dosare penale pentru evaziune, înşelăciune, spălare de bani etc, dosarele fiind aflate fie pe rolul instanţelor de judecată (unele sunt deja finalizate cu condamnări), fie în faza urmăririi penale.
Unul dintre cei mai des inculpaţi membri ai clanului Stănescu este Ferdinand, un individ din Iveşti în vârstă de 52 de ani, care are deja peste 20 de dosare penale (numai din ceea ce am reuşit să identificăm pe rolul instanţelor şi parchetelor gălăţene; este posibil să mai fie şi altele, în alte faze procedurale).
Ferdinand este „specialist” în evaziune fiscală. El a înfiinţat, în ultimii zece ani, în jur de 30 de firme, iar cu toate a făcut tranzacţii de fier vechi în cantităţi foarte mari (de ordinul miilor de tone), dar şi cu materiale de construcţii, fără însă a se mai deranja să ţină contabilitate şi să plătească impozitele aferente.
„Să mor io că am semnat!”
Un astfel de proces este circ curat. Bunăoară, în cauza în care au fost inculpaţi 21 de membri ai clanului (în frunte cu Istrate, Gheorghe şi Nelu Stănescu), la Tribunalul Galaţi au trebuit audiaţi peste 200 de martori. Audierile au durat luni de zile, la fiecare termen sălile fiind înţesate de rudele (în special femei, în portul tradiţional) evazioniştilor.
Dintre cei 21 de inculpaţi, 18 au declarat, cu ochi senini, că habar nu aveau că au făcut afacerile despre care procurorii spuneau că au produs un prejudiciu de 1,5 milioane de euro, prin neplata impozitelor. Iar unii chiar aveau dreptate, căci cercetările ulterioare au relevat că numele lor fuseseră folosite pentru înfiinţarea unor firme fantomă de care s-au folosit cei trei menţionaţi mai înainte.
„Am semnat. Să mor io că am semnat. Mi-o dat 100 de lei să semnez că fac firmă. După asta nu mai ştiu, că nu mi-o mai dat nimic. Nici sa semnez, nici bani. Ce o fi furat, o furat doar pentru ei” (Ion Stănescu, martor în proces)
Procesul în sine a părut desprins dintr-un film de Kusturica, căci „armata” de susţinătoare ale inculpaţilor au dat o notă emoţională întregului parcurs. Au fost scene de isterie, râuri de lacrimi, proteste radicale, bocete agonizante şi chiar mici păruieli, însă asta n-a contat decât la impresia artistică, căci în final făptuitorii au fost condamnaţi.
Interesantă a fost şi misiunea judecătorilor, căci în numeroase rânduri, la audierile de martori şi la confruntarea acestora cu unii dintre inculpaţi, s-a descoperit că deşi numele şi datele civile din dosar păreau să fie cele corecte, martorii spuneau că, de fapt, altfel arătau cei care i-au înşelat.
Este de prisos să mai spunem că Nelu şi Istrate Stănescu erau deja recidivişti, după ce în 2012 primiseră câte trei ani de închisoare, cu suspendare, tot pentru o evaziune fiscală (pe acelaşi scenariu), săvârşită împreună cu un anume Oradian Stănescu.
Până şi morţii fac evaziune în ţigănie!
Unul dintre cazurile realmente stupefiante îi are ca protagonişti pe Octavian, Nelu şi Costache Stănescu, din Lieşti. Aceaştia au înfiinţat, în anul 1999, o firmă (Dominant SRL Lieşti) avându-l ca unic asociat pe bunicului lor de 90 de ani, Ion Stănescu, în numele căruia au făcut numeroase tranzacţii comerciale (mărfuri angro, în special fier vechi).
Chiar dacă bătrânul a murit în 2004, acest lucru nu a fost o mare piedică pentru cei trei nepoţi, care au continuat să se folosească de firmă şi de numele Ion Stănescu pentru a încheia contracte, a emite facturi şi alte documente. Ba chiar aveau şi vreo trei ştampile cu numele unor firme inexistente, dar de care se foloseau pentru a falsifica facturile de achiziţie a fierului vechi provenit de fapt din furturi.
Toată povestea a ieşit la lumină în 2011, atunci când la Parchet s-au adunat mai multe plângeri penale pentru înşelăciune. Prilej cu care s-a descoperit că fraţii Stănescu făceau afaceri în numele unui mort şi că ajunseseră la un prejudiciu de peste un milion de euro.
Palate moarte, datorii îngropate
Din banii câştigaţi, romii evazionişti şi-au ridicat adevărate palate în localităţile gălăţene Iveşti şi Lieşti. Cele în jur de 200 de clădiri impozante, cu două, trei şi patru niveluri, întinse pe sute de metri pătraţi fiecare, sunt realizate, într-o arhitectură bizară, ce aminteşte cumva de stilul asiatic (Cambodgia, India), dar nu au canalizare sau apă curentă.
Palatele ţigăneşti de la Iveşti, judeţul Galaţi
În zonă este scandal permanent, căci descinderile mascaţilor (care nsoţesc fie procurorii, fie angajaţii Fiscului) se ţin lanţ. Romii nu-şi plătesc impozitele, fură curent electric, au o relaţie tensionată cu românii şi chiar cu romii mai săraci. Pentru că, trebuie să ştiţi, cel puţin la Lieşti şi Iveşti, există un soi de segregare socială, în sensul că romii avuţi îi dispreţuiesc pe cei săraci, preferând până şi să ia la muncă, prin curţile palatelor, zilieri români, nu de etnie romă.
De-a lungul timpului, Fiscul a încercat să recupereze o parte din prejudiciul constatat scoţând la vânzare silită câteva palate, însă acţiunea a eşuat. Nu s-a găsit nici măcar o singură persoană interesată să cumpere clădirile. Românii n-au ce face cu ele, romii evită să liciteze pentru un bun al altui membru al comunităţii. În aceste condiţii, sumele ce trebuiesc recuperate sunt practic îngropate, căci sunt aproape imposibil de recuperat.
Isteria venitului minim garantat
Până în 2017, romii din Iveşti considerau că e o ruşine să ceară venitul minim garantat, mai ales că primăria le solicita să muncească, pentru a primi banii, la curăţenia localităţii. Din primăvara acestui an, însă, au dat năvală la muncă în folosul comunităţii, ajungându-se la situaţia ca, în vară, să fie la lucru în fiecare zi câte 30-40 de femei de etnie romă îmbrăcate în coloratele straie tradiţionale.
Potrivit primarului Cornel Hamza (un politician uns cu toate alifiile; a fost chiar şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţului la un moment dat), circa 300 de romi din comună beneficiază de ajutorul social şi sunt foarte conştiincioşi în a face zilele de muncă stabilite. „Dacă nu vin, le tăiem venitul, iar ei ştiu că nu-i de glumit cu asta”, spune edilului.
Ciudat este că unele dintre femei locuiesc, de fapt, în palate evaluate la sute de mii de euro. Inventivitatea ţigănească a reuşit însă să eludeze legea privind ajutorul social. După ce autorităţile le-au spus că nu pot primi ajutorul pentru că-s proprietarii unor clădiri uriaşe, cu curţi mari, romii au făcut dezbateri succesorale în serie, împărţind palatele la copii şi nepoţi, iar în acest fel au îndeplinit baremul de avere.
Se încarcă comentariile...
