Cât de dăunător poate fi multitaskingul. „Creierul nu este conceput să execute mai multe operaţiuni la intervale scurte“

Cât de dăunător poate fi multitaskingul. „Creierul nu este conceput să execute mai multe operaţiuni la intervale scurte“

Sănătatea celor care fac mai multe lucruri deodată va fi afectată

Specialiştii avertizează că operarea mai multor activităţi în acelaşi timp are efecte nefaste, în timp, asupra creierului şi psihicului uman.

Ştiri pe aceeaşi temă

”S-au făcut mai multe studii ştiinţifice care au demonstrat că multitaskingul nu este benefic. Creierul nu poate executa în acelaşi timp, simultan, mai multe acţiuni. De fapt, nu este un multitasking, ci mai degrabă un serial-tasking, în care faci ceva, termini şi apoi treci imediat la altceva”, explică psihologul Stelian Chivu.

Trebuie făcută aici o nuanţare, în sensul că multitaskingul nu trebuie confundat cu activităţile curente pe care le facem zilnic şi care ne intră în reflex, numite programe semiautomate de specialişti.

Când facem mai multe lucruri în acelaşi timp, creierul sare efectiv de la o activitate la alta, făcând o pauză scurtă între aceste acţiuni. Problema este că, în timp, pauzele pe care creierul şi le ia pentru a începe o nouă activitate este din ce în ce mai mare. Treptat, cei care fac mai multe lucruri deodată constată că încep să comită erori din ce în ce mai mari şi mai dese, sunt din ce în ce mai obosiţi, iar la un moment dat clachează, crede Chivu.

„Explicaţia este simplă. Creierul uman nu este făcut să execute mai multe operaţiuni la intervale scurte de timp. O poate face pentru o vreme, însă cu consecinţe severe asupra sănătăţii celor care practică mutitaskingul. Chiar şi cel mai performant calculator nu mai procesează la viteza optimă dacă începe să execute mai multe programe deodată, iar la un moment dat are nevoie de restart“, mai spune psihologul.

”Există posibilitatea să te antrenezi pentru a face mai multe lucruri în acelaşi timp. De exemplu, să fii atent la exterior, să memorezi şi să ţii sub observaţie respiraţia. Acestea sunt activităţi ce ţin de multitaskingul antrenat, pe când efectuarea mai multor activităţi deodată, aşa cum cere o companie, te prosteşte, te stresează, scade creativitatea, te face nervos, te defocusează şi te oboseşte”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Ce este nucleul striat din creier şi cum este afectat de multitasking

Studiile arată că multitaskingul poate funcţiona pentru o perioadă scurtă de timp, după care cei care îl practică încep să devină din ce în ce mai puţin productivi, de obicei după trei luni productivitatea scade cu 40%, iar munca lor începe să scărţâie serios şi în ceea ce priveşte calitatea.

Conform unor studii ştiinţifice, IQ-ul celor care practică multitaskingul scade cu 10%, în condiţiile în care s-a demonstrat că cei care consumă marijuana îşi pierd cam 5% din inteligenţă. Cei care fac mai multe activităţi deodată ajung din ce în ce mai obosiţi mental, iar emoţiile lor sunt din ce în ce mai confuze, trecând de la bucurie la tristeţe şi invers.

”Se pot instala şi stări de anxietate, pentru că această stare de multifuncţionalitate în care intră individul generează stres. Când suntem stresaţi, corpul produce cortizon, iar sănătatea lui o ia în jos. Este o zonă din creier, numită nucleul striat, responsabilă cu învăţarea de lucruri noi, care este blocată în cazul în care practicăm multitaskingul”, precizează psihologul Stelian Chivu.

Un exemplu este atunci când cineva încearcă să înveţe pentru un examen cu televizorul deschis, aruncând câte un ochi şi pe laptop, dar având şi căştile în urechi. Organismul începe să se uzeze fizic extrem de mult, imunitatea scade rapid, iar de aici până la apariţia unor afecţiuni nu mai este decât un pas.

Ce putem face

Pentru a face un lucru eficient şi bine, este indicat să ne concentrăm doar pe acea activitate. După ce am încheiat-o, luăm o pauză de câteva minute, după care putem trece la altă activitate.

”În acest mod îţi restartezi creierul. Îl decuplezi de la o activitate şi îl cuplezi la alta. Este recomandat ca stresul acumulat să fie eliberat prin sport, meditaţii şi ieşiri în natură. De asemenea, este important să îţi iei şi câteva măsuri de protecţie. Dacă lucrezi într-un birou unde toată lumea  face multitasking şi este stresată, vei avea tendinţa să te cuplezi şi tu la această energie, de aceea este important să fii cât mai conştient şi să nu te laşi antrenat în atmosfera din jur”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: