Povestea românului care a scris Istoria psihologiei muzicale, o lucrare unicat în lume. L-a avut profesor pe Dimitrie Gusti

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Volumul lui Constantin A. Ionescu se găseşte în mari biblioteci din toată lumea FOTO: okazii.ro
Volumul lui Constantin A. Ionescu se găseşte în mari biblioteci din toată lumea FOTO: okazii.ro

Unul dintre cei mai apreciaţi entomuzicologi şi psihologi din prima jumătate a secolului XX, Constantin A. Ionescu este autorul unei lucrări unicat în lume, intitulată Istoria psihologiei muzicale. O lucrare ce se găseşte la loc de referinţă în zeci de mari biblioteci din întreaga lume.

Născut pe 23 noiembrie 1912 în satul Moşteni-Greci din comuna argeşeană Boţeşti, Constantin A. Ionescu a urmat cursurile Seminarului Central din Bucureşti între anii 1924 şi 1932, avându-i ca profesori pe Ion Popescu-Pasărea, la muzică bisericească, şi pe George Breazul, la muzică vocală. Talentatul profesor Ion Popescu-Pasărea i-a transmis tânărului seminarist dragostea şi devotamentul nemărginit pentru muzică, însărcinându-l în ultimii ani de seminar cu dirijarea corului Seminarului Central.

După terminarea Seminarului Central din Bucureşti, Constantin A. Ionescu se înscrie la Conservator, pe care îl urmează între anii 1932 şi 1936. Are şansa de a avea profesori la Conservatorul din Bucureşti nume ilustre ca George Breazul, fostul său profesor de muzică vocală în seminar - la enciclopedia şi pedagogia muzicii, Faust Nicolescu - la teorie-solfegiu, Mihail Jora - armonie, contrapunct, fugă, Dimitrie Cuclin - forme muzicale, estetică muzicală, Constantin Brăiloiu - la istoria muzicii, Ştefan Popescu - dirijat cor şi compoziţie corală bisericească. Ionescu îşi desăvârşeşte studiile muzicale la Academia de Muzică Religioasă între anii 1936 şi 1938 cu profesorii Ion Dumitrescu, Paul Constantinescu, preotul Ion D. Petrescu şi Ion Popescu-Pasărea (marele pedagog naţional al muzicii bisericeşti). Pentru marea operă pedagogică pentru care se pregătea, Constantin A. Ionescu a înţeles că arta muzicală prin caracterul ei social-uman nu poate fi aprofundată sub aspectul funcţiilor ei, psihologica, pedagogica, sociologica, estetica, epistemologica şi chiar ontologica, fără o pregătire psihologică de bază”, spune profesoara de muzică Cristina Constantinescu. De aceea, urmează Facultatea de Filozofie şi Litere din Bucureşti, între anii 1939 şi 1943, manifestând în această perioadă o nestăvilită pasiune pentru psihologie ca fundament şi înţelegere filozofică a artei muzicale. Constantin A. Ionescu s-a format sub influenţa unor mari personalităţi, bucurându-se de îndrumarea şi sprijinul profesorilor Dimitrie Gusti şi Traian Herseni, în domeniul cercetării etnografice şi a folclorului, şi ale psihologului român de renume mondial Gheorghe Zapan, în domeniul psihologiei muzicale.

A fost trei ani director în Ministerul Artelor

Rând pe rând, Constantin A. Ionescu a fost profesor de teorie-solfegiu la Institutul Militar Muzical Bucureşti (1941-1953), director în Direcţia generală a muzicii din Ministerul Artelor (1945-1948), profesor de teorie-solfegiu (1953-1965), director de studii (1953-1957) la Liceul de Muzică Nr. 1 din Bucureşti, devenind profesor (1965-1978) şi decan al Facultăţii teoretice la Conservatorul Ciprian Porumbescu din Bucureşti.

După primele cercetări asupra folclorului muzical local, mult sărăcit sub presiunea culturală ruso-ucraineană, profesorul Constantin A. Ionescu s-a decis să cerceteze monografic colinda, singurul gen care mai rezistase nealterat în străfundul de conştiinţă al populaţiei româneşti transnistrene şi care o diferenţia net de celelalte naţionalităţi în mijlocul cărora fusese sortită să convieţuiască. Înzestrat, în afară de talentul muzical şi cu o neobişnuită pasiune pentru ştiinţă, cu o remarcabilă pregătire muzicologică şi sociologică, Constantin A. Ionescu şi-a dat seama de marea valoare a materialului înregistrat şi a trecut la transcrierea versurilor şi a melodiilor în toamna lui 1943, a elaborat un amplu studiu introductiv de o înaltă factură ştiinţifică şi a predat manuscrisul Colinde din Transnistria la tipar, cu o prefaţă de Traian Herseni. În acea perioadă Constantin A. Ionescu a continuat cercetarea muzicală pe multiple planuri, ocupându-se de culegerea folclorului - văzut ca o şansă unică de revitalizare a forţei noastre creatoare - cercetând zonele Oltenia, Muntenia, Maramureş şi Făgăraş.

Cea mai importantă şi valoroasă lucrare a lui Constantin A. Ionescu (doctor în psihologie) rămâne Istoria psihologiei muzicale, Bucureşti, 1982, fiind rodul pasiunii pentru psihologie ca fundament şi înţelegere filozofică a artei muzicale. O altă contribuţie însemnată în domeniul psihologiei muzicale o aduce prin lucrarea Educaţie muzicală - Cercetări experimentale de psihologie muzicală despre auzul absolut, auzul melodic şi auzul armonic, Bucureşti, 1986.

Din cercetările făcute printre studenţi, Constantin A. Ionescu descoperă că întreaga literatură psihologică este complet necunoscută, motiv ce l-a determinat să întrebuinţeze în această lucrare numai acele metode statistice care fac accesibilă înţelegerea de către muzicieni a fenomenelor studiate şi să expună pe larg şi concepţiile unor mari personalităţi în domeniul psihologiei muzicale.

Constantin A. Ionescu s-a stins din viaţă pe 8 iunie 1995, fiind înmormântat la Cimitirul Belu din Bucureşti.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite