VIDEO De ce este Vrancea cel mai cutremurat loc din România. Măsurători făcute în 1802 la cel mai marele seism - 7,9 grade, durată de 2 minute şi jumătate

VIDEO De ce este Vrancea cel mai cutremurat loc din România. Măsurători făcute în 1802 la cel mai marele seism - 7,9 grade, durată de 2 minute şi jumătate

Zona Vrancea, sursa a 90% din cutremure FOTO: INFP

Zona Vrancea este sursa celor mai puternice cutremure din ţară, care de multe ori se manifestă prin urmări distrugătoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

În fiecare secol, în Vrancea  au loc două-trei evenimente majore, cu magnitudinea de peste 7 grade Richter, care au fost resimţite pe arii foarte întinse, atât în Europa Centrală, cât şi în Sudul şi Estul continentului nostru.

Despre existenţa cutremurelor mari există informaţii de mai bine de 500 de ani, dim mărturiile lăsate de cei care le-au trăit, multe dintre ele cu efecte distrugătoare.

Pe site-ul oficial al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului este redată o istorie a celor mai importante seisme care au lovit ţara noastră, cu date şi cifre exacte privind intensitatea, în ciuda faptului că nu existau aparate de măsurat cutremurul.

Spre exemplu, ni se spune că seismul din anul 1802 care a avut loc în ziua 26 octombrie a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona Vrancea. A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat, fiind resimţit din Moscova până în Istanbul. A durat 2 minute şi jumătate, timp în care „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor". Rapoartele vremii indică faptul că au murit atunci patru oameni, fiind rănite câteva sute de persoane.

Directorul Institutului pentru Fizica Pământului, ne precizează că datele despre cutremurele de acum 200 de ani erau doar simple observaţii, legate de efecte.

DATELE NU SUNT BAZATE PE MĂSURĂTORI, CI PE RELATĂRI

„Oamenii relatau că s-a prăbuşit o clădire, apoi se introducea o scară de intensitate care nu era bazată pe măsurători, ci pe aceste relatări. România a fost una din ţările cu tradiţie în seismologie. Unul dintre specialişti, Ştefan Hepites, s-a ocupat de primele măsurători şi a fost primul care a făcut un catalog al cutremurelor. Primele instrumente de măsurare a intensităţii cutremurelor au apărut spre sfârşitul secolului XIX, în Germania. 

La Bucureşti prin 1895, dar era aparatură rudimentară. Primele măsurători s-au făcut cu nişte pendule destul de mari, introduse în pământ, iar când se mişca solul se înregistra mişcarea pământului pe o hârtie cu negru de fum. Deci cutremurele de la 1800 sunt bazate pe datele relatate atunci, însă cu siguranţă că dacă ar fi fost aparatele de astăzi cu certitudine altele erau datele istorice. Nu trebuie însă minimalizate aceste date, chiar dacă nu sunt bazate pe măsurători tehnice”, ne precizează Mircea Radulian.

Fizicianul şi meteorologul român Ştefan Hepites  a fost primul care a infiinţat o staţie seismică pe dealul Filaret. Pe bata datelor de la staţie a publicat anual "Registrul de cutremure" şi a elaborat prima listă a vechilor seisme înregistrate pe pământ românesc.

„La 1892, la Observatorul de la Filaret, aveam diferite sismoscoape şi sismometre care înregistrau atât mişcări macrosismice, cât şi cele microsismice, acestea din urmă neputându-se percepe fără instrumente foarte delicate, oricât de mare ar fi atenţiunea observatorilor. În curând vom instala şi o pereche de pendule orizontale care devin din ce în ce mai necesare. Observatoarele seismologice instalate de câţiva ani în Italia şi Japonia, ţările clasice ale cutremurelor de pământ şi cele care au început a funcţiona şi în regiunile mai puţin supuse acestor cataclisme, au demonstrat că scoarţa globului se găseşte supusă unor mişcări cu totul complicate care trebuie negreşit descurcate, hotărându-li-se originea care le produce”, scria Ştefan Hepites în materialele publicate în cartea despre seismografia României.

DECLIMOTRU,  BALANŢĂ,  PENDUL ŞI BIFILAR

Acesta relatează şi cum funcţionau aceste aparate. Astfel, aflăm că în 1901, pe 31 martie, la ora 9 şi 12 minute, „România a fost zguduită de un cutremur de pământ destul de lung, dar nu extraordinar de tare. La Bucureşti, durata sa, bine constatată, a fost de 59 secunde şi intensitate între gradele V şi VI, ale scării Rossi-Forel (n.a.prima scară care masura intensitatea unui cutremur a fost introdusa spre sfarşitul secolului XIX). Nicăieri în ţară intensitatea nu a trecut de gradul VIII care a fost constatată în câteva localităţi din Dobrogea. În Moldova de Sus, în districtele Roman, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Botoşani zguduitura nu a fost observată. Toate instrumentele magnetice înregistratoare în mod fotografic din observatorul nostru au înregistrat zdruncinătura: declinomotrul şi balanţa la 9 şi 11 minute, bifilarul a încetat a nu mai trage curba, din cauza prea marei sale deviaţiuni”.

După 1900 omenirea a început să evolueze din acest punct de vedere, apărând alte tipuri de măsurători. În 1902 seismograful Giusepe Mercalli a definit scara de măsură a intensităţii cutremurelor, luând în considerare daunele la clădiri, măsură care este folosită şi astăzi. Abia în 1935 Charles Richter, cu sistemul său de măsură, a revoluţionat sistemul, după ce a studiat cutremurele din sudul Californiei. Scara Richetr a devenit cea mai utilizată metodă de evaluare a mărinii cutremureleor.

În România, Gheorghe Demetrescu a pus în funcţiune primul seismograf, în 1935, la staţia Bucureşti, iar după cutremurul din 1940 s-au pus bazele mai multor staţii, printre care şi cele de la Focşani şi Vrîncioaia.

După cutremurul major din 4 martie 1977, România a primit un ajutor constând din  aparatură seismică şi asistenţă din partea Statelor Unite ale Americii, în cadrul Programului  Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Aparatura, modernă pentru acele vremuri, a fost instalată în vederea monitorizării activităţii seismice din zona Vrancea iar după 1990 măsurătorile se fac digital.

DE CE ESTE VRANCEA "MAMA" CUTREMURELOR

Originea cutremurelor vrâncene este legată de zona de convergenţă între mai multe blocuri tectonice, sub-plăci, care sunt influenţate de mişcările unor plăci tectonice majore, cu caracter continental.
Este vorba despre plăcile tectonice din zona Euro-Asiatică, Africană şi Indo-Australiană.
Specialiştii spun că „în zona de contact a mai multor microplăci tectonice convergente la Curbura Carpaţilor, se generează tensiuni.

„Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, arată un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.

Cutremurele din Vrancea determină seismicitatea României, întrucât, sunt cele mai frecvente şi au cele mai mari magnitudini. Cutremurele de mare adâncime din Vrancea pot atinge magnitudini maxime de 7,6-7,7 grade pe scara Richter.

„Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi-Chişinău şi spre sud-vest către Câmpia Română, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia”, explică Mircea Radulian, directorul INFP.

Potrivit site-ului cutremur.net, specializat în acest domeniu,  în fiecare secol, în Vrancea se produc numeroase cutremure de mică şi medie magnitudine, dar şi seisme mai puternice, uneori cu caracter catastrofal.

„În medie, în Vrancea se produc cam 4 sau 5 seisme mai importante în fiecare secol (cutremure cu magnitudinea egală sau mai mare de 6,7 grade pe scara Richter), circa 10 seisme de magnitudine 6,0 până la cel mult 6,5-6,6 grade, precum şi peste 100 de cutremure mai slabe, cu magnitudinea mai mare sau egală cu 5,0 pe scara Richter. Anual, în Vrancea se produc peste 100 de seisme slabe, în general imperceptibile, din cauza adâncimilor mari la care au loc, şi doar 8-12 seisme de magnitudine 4-5 care sunt uneori resimţite în oraşele mari din sudul şi estul ţării, dar fără urmări. Uneori se mai produc şi cutremure de tip crustal, cu efecte locale, dar cu magnitudini mici, care rareori ating 5 grade pe scara Richter”, arată cei de la cutremure.net.

ISTORIA MARILOR CUTREMURE VRÂNCENE DIN ULTIMII 200 DE ANI

În istoria seismică a ţării, sunt mai cunoscute marile cutremure de Vrancea din 14/26 octombrie 1802, cu o magnitudine estimată la 7,6 grade Richter, resimţit pe o arie foarte largă în Europa şi cel din 11/23 ianuarie 1838, de 7,2 grade Richter.

În secolul XX, a avut loc un cutremur pe 6 octombrie 1908, de 7 grade Richter, iar cutremurul din 10 noiembrie 1940, de 6,7 grade Richter, a produs între 500 şi 1.000 de victime.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, tot de 7,4 Grade Richter şi-au pierdut viaţa 1.570 de persoane şi au fost rănite11.321 de persoane, 90% dintre pierderile de vieţi înregistrându-se în capitală.

Istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea, care a cercetat documentele vremii, spune că violentul cutremur produs în dimineaţa zilei de 10 noiembrie 1940 a surprins opinia publică, în special datorită faptului că în regiunea Vrancea nu mai avusese loc un seism de o magnitudine foarte mare din anul 1838.

"Toate seismele vrâncene mai semnificative (cu magnitudini Gutenberg-Richter mai mari de 6,5) produse în acest interval de timp (in 1868, 1893, 1894 si 1908) nu au avut caracter catastrofal, ele cauzând numai pagube minore sau medii clădirilor mai vechi.  Aceste seisme au avut magnitudini de 6,6-6,8 grade.
După  cutremurul din 1940  s-a constatat că  un sfert din oraş a fost complet distrus. Aproape toate instituţiile publice ale oraşului erau fie grav afectate fie trebuiau demolate pentru că nu mai ofereau nici o siguranţă. Doar 25% din imobilele oraşului mai puteau fi folosite. De sub dărămături au fost scoşi 30 de  morţi şi 60 de răniţi. Cinematograful Aro , Uzina electrică , Primăria, Prefectura, Liceul de băieţi Unirea , Tribunalul, Bisericile, au suferit mari stricăciuni  , prăbuşindu-se tavane si ziduri.  Pagubelele la Focşani  au fost apreciate ca fiind  incalculabile", spune istoricul.

37 de ani mai târziu bilanţul noului seism  în judeţul Vrancea, cel puţin cel oficial,  nu a inregistrat victime omeneşti ca în Capitală, unde au murit 1570 de persoane. Au fost 2 decese provocate indirect de seism: o femeie a fost lovită de o cărămidă desprinsă de pe acoperiş, iar un bărbat cu afecţiuni cardiace nu a putut rezista spaimei din acele momente.

"Au mai fost  între 20 şi 30 de persoane grav rănite , 59 de locuinţe prăbuşite total sau parţial. Amintim aici cele mai importante : Cofetăria Macul Roşu , Centrul de Librării , Cooperativa Prestarea,  Magazinul Dunărea , Hotelul Vrâncioaia,  Unitatea CEC din str Republicii etc . In timpul seismului, 613 familii au rămas fără adăpost , pagubele  constatate s-au ridicat la  13 000 000 lei şi peste 5000 de locuinţe particulare în întreg judeţul  au fost  avariate", ne precizează Florin Dîrdală.

Alte trei cutremure mari, peste 6 grade Richer s-au înregistrat pe   31 august 1986 - 6,9-7,0 grade Richter,  pe 30 mai 1990 - 6,7 grade Richter şi 27 octombrie 2004 - 6 grade Richter.


SISTEMUL DE AVERTIZARE ÎN TIMP REAL DE LA PLOŞTINA SALVEAZĂ ECONOMIA ŢĂRII

România are un Sistem de Avertizare Seismică în Timp Real din lume, implementat la Observatorul Seismologic Ploştina-Vrâncioaia, cea mai activă zonă seismic din ţară.Potrivit proiectului Institutului Naţional de Fizică a Pământului împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Sistemul de Avertizare Seismică în Timp Real de la Ploştina-Vrîncioaia ar trebui să emită semnale înainte de producerea cutremurelor cu magnitudine mai mare de şapte grade pe scara Richter, cu 28 de secunde înainte de producerea seismului.


Observatorul Seismologic de la Ploştina - Vrîncioaia are în dotare şapte staţii de avertizare a cutremurelor de pământ . Sistemul constă de fapt în câţiva senzori instalaţi la adâncime în pământ la Ploştina, chiar pe locul unde se întâlnesc plăcile tectonice.

Acest sistem ar trebui ca, prin semnalele pe care le emite la un cutremur mai mare de şapte grade, să blocheze imediat obiectivele de interes naţional cu risc major la cutremure puternice: gazul metan, instalaţiile electrice de înaltă tensiune, conductele de petrol şi de apă, trenurile de mare viteză, instalaţiile aeronautice, rafinării etc.

Din păcate însă sistemul este folosit momentan doar pentru avertizarea Institutului Naţional de fizică a Pământului, pentru emiterea de semnale în cazul Reactorului Nuclear de la Centrul de Cercetări din Piteşti şi la Uzina de Apă Grea de la Turnu Severin.

Mai puteţi citi:

Istorie „zguduitoare“: cele mai puternice cutremure care au înspăimântat România

În fiecare secol au loc două-trei evenimente majore, cu magnitudinea de peste 7 grade Richter, care au fost resimţite pe arii foarte întinse, atât în Europa Centrală, cât şi în Sudul şi Estul continentului nostru.

Când va avea loc un cutremur devastator în România. Experţii de la World Eartquakes descriu 2015 ca „an critic“

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările