De unde vine numele „Vrancea“ şi de ce în trecut ţinutului i se spunea „Ţara Corbilor Negri“

De unde vine numele „Vrancea“ şi de ce în trecut ţinutului i se spunea „Ţara Corbilor Negri“

Pădurile întinse se pare că au dat denumirea judeţului

Numele dat judeţului Vrancea datează de la data de 2 iulie 1431, atestat documentar sub forma „Varancha”, denumire de origine traco-dacică. „Adevărul“ vă spune povestea „Ţării Corbilor Negri“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Numele dat judeţului Vrancea datează de la data de 2 iulie 1431, atestat documentar sub forma „Varancha”, denumire de origine traco-dacică.

De la sfârşitul secolului al XV-lea până în anul 1950 Vrancea de astăzi s-a numit Putna, iar pentru o perioadă scurtă a intrat în componenţa Regiunii Galaţi, pentru ca, din 1968, să se numească judeţul Vrancea.

Ţinutul Putnei, atestat documentar la 2 iulie 1431, sub denumirea de „Varancha” şi Ţinutul Adjudului, atestat în 1460, împreună cu părţile dinspre răsărit (Olteni) se contopesc în 1591 sub denumirea de Ţinutul Putnei, condus de un staroste până la 1859.

Printre starosti, s-au numărat şi cronicarii moldoveni Miron Costin -1688  şi Ion Neculce - 1732 .
Potrivit istoricului focşănean Cezar Cherchiu, care a studiat în arhive despre istoria judeţului nostru, denumirea de „Varancha” ar însemna pădure.

„Marele om de litere, istoric şi filozof Bogdan Petriceicu Hasdeu scrie în lucrările sale că originea numelui de Varancha este traco-dacică şi vine de la cuvântul vrană, care înseamnă pădure sau munte. În vechi documente, Vrancei i se mai spunea Ţara Corbilor Negri, care ar sugera desimea pădurilor”, ne-a declarat istoricul Cezar Cherciu.

Bogdan Petriceicu Hasdeu mai scria despre Vrancea în lucrarea sa „Istoria critică a românilor” că Ştefan cel Mare a fost cel care a desprins Vrancea de zona Munteniei, anexând-o Moldovei.

„În secolul XV întregul creştet al Carpaţilor, începând mai jos de Braşov spre rãsãrit în linia Focşanilor şi apoi cotind în sus cãtrã Bacãu şi mai-nainte, se chema Vrance. Vom mai adãuga cã departe de Putna, tocmai în cuibul anticului banat al Severinului, se aflã până acum în plasa Blahniţei o pãdure numitã de asemenea Vrance. Oriunde dar am voi noi a cãuta originea acestui cuvânt, el trebui sã derive dintr-o radicalã v+r+n, care sã fie egalmente aplicabilã la noţiunea de deal şi la acea de pãdure. În limba sanscritã tema var „a acoperi” produce pe varâha „munte”, pe vâra „grãmadã”, pe varana „zid” şi „arbore”.

În dialectul tracic al dacilor zicerea vrana, indicatã prin numele Vrancii, sã nu fi fost oare corelativã sanscritului varana? Cronicele moldovene constatã într-un mod şi mai pozitiv cã Ştefan cel Mare pe la 1475 a dezlipit cel întâi Vrancea din corpul Munteniei, anexînd-o cãtrã Moldova dempreunã cu întregul judeţ al Putnei. Faptul este peremptoriu. Astfel până pe la jumãtatea secolului XV moldovenii vedeau pe locuitorii din interiorul Tarei Româneşţi prin perspectiva Vrancei, încât era tot ce poate fi mai natural de a le fi zis vrânceni, cãci oricine pleca din Moldova ca sã meargã în Muntenia se ducea vrând-nevrând: la Vrancea”, scria B.P. Hasdeu la 1872.

La rândul lor, istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi consideră că numele Vrancea vine din slavul "vrana", care se traduce prin "vrana" sau "gaură de butoi", idee sprijinită şi de forma concavă pe care o are regiunea.

După alte ipoteze, numele ar fi de origine romană, legat de numele propriu de Vrana. Există însă şi legende despre Vrancea, care spun că numele vine de la cel al Babei Vrâncioaia, mamă a şapte feciori chipeşi şi viteji.

Potrivit uneia dintre legende, Baba Vrâncioaia şi-a trimis cei şapte feciori să lupte de-a dreapta domnitorului moldovean Ştefan cel Mare pentru a-l ajuta într-unul dintre războaiele duse împotriva turcilor. Drept recompensă pentru vitejia arătată în luptă, domnitorul le-a dăruit în stăpânire şapte munţi, cu dorinţa de a alcătui un ţinut care să poarte numele de „Ţara Vrancei“.

Atunci, fiecare dintre fraţi şi-a întemeiat la poalele munţilor sate care le poartă numele şi astăzi: Bodeşti, Spineşti, Negrileşti, Bârseşti, Spulber, Păuleşti si Nistoreşti.

Mai puteţi citi:

Vrancea a fost cunoscută mai bine de patru secole ca ţinutul Putna

De la sfârşitul secolului al XV-lea până în anul 1950 Vrancea de astăzi s-a numit Putna, iar pentru o perioadă scurtă a intrat în componenţa Regiunii Galaţi, pentru ca, din 1968, să se numească judeţul Vrancea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: