Cum se împrumutau pe vremuri oamenii de la casele de ajutor reciproc. Primele organizaţii, înfiinţate acum trei secole

Cum se împrumutau pe vremuri oamenii de la casele de ajutor reciproc. Primele organizaţii, înfiinţate acum trei secole

Carmen de membru CAR

Scopurile urmărite de aceste asociaţii erau, ca şi astăzi, dintre cele mai diverse, respectiv ajutorarea pensionarilor, împrumuturi, ajutor de deces sau de înmormântare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au tot căutat metode să-şi asigure nu numai un confort, ci şi o garanţie pentru viitor, astfel încât să se pună la adăpost de „zilele negre”.

Aşa cum se întâmplă şi astăzi, şi în perioada interbelică au existat case de ajutor reciproc care reprezentau varianta la care recurgeau oamenii când aveau nevoie de bani, pe care să-i restituie cu o dobândă mică, fără a ajunge să fie jecmăniţi de bănci. Şi atunci, ca şi azi, grupurile vulnerabile aflate în fiecare comunitate era reprezentat de persoanele de vârsta a treia, după ce s-au retras din viaţa activă.

“Organizaţiile de ajutor reciproc există pe teritoriul românesc încă de la începutul secolului al XVIII-lea (Lăzile de păstrare frăţeşti – în 1722 la Resiţa, în 1890 – Saschiz), având rolul de a păstra sumele de bani ale breslelor si de a ajuta mesteşugarii care făceau parte din „frăţii” atunci când în viaţa acestora aveau loc diferite evenimente: căsătorie, botez, deces sau în caz de pericol precum incendii, epidemii, inundaţii. Transformările legislative au condus la adoptarea termenului de „ajutor mutual” şi a principiilor mutualiste, fapt care a marcat evoluţia caselor de ajutor reciproc existente astăzi”, potrivit Gabriel Stănilă, care a făcut un studiu despre casele de ajutor reciproc.

Cea mai numeroasă organizaţie non-profit a României, cea a pensionarilor, şi-a întemeiat  acum 85 de ani, pe 17 septembrie 1933, la Focşani,  o Filială Asociaţiei Solidare a Pensionarilor  Civili, sub preşedinţia lui G. Negulescu.

Scopurile urmărite de filială erau, ca şi azi, dintre cele mai alese, respective ajutorarea pensionarilor, împrumuturi, ajutor de deces şi înmormântare.

“Noi, ca foşti slujitori ai Statului, pildă vie a disciplinei, a ordinei şi respectului legilor şi autorităţilor să dăm pildă ca tot în spiritul acestor principii de înaltă morală publică, ştim să ne ridicăm cu toţii fără caracter politic şi să ne apărăm drepturile ce ne sunt consacrate prin legi de mai bine de 100 de ani. Este în interesul tuturor pensionarilor de toate categoriile, civile, militare şi eclesistici, să nu lipsească niciunul de la această mare şi importantă întrunire de care sunt strâns legate interesele noastre de prezent şi viitor”, se arată în invitaţia trimisă pensionarilor la înfiinţarea filialei de către preşedintele G. Negulescu.

Au trecut decenii multe de atunci şi asociaţia a funcţionat aproape fără întrerupere, bucurându-se se respectul şi încrederea oamenilor. Poate cea mai bună perioadă a Caselor de Ajutor Reciproc a fost cea comunistă, când ţara se bucura de rulajul banilor provenite din aceste instituţii, cu milioane de oameni care împrumutau bani pe bandă rulantă.

Şi în prezent, Casa de Ajutor Reciproc este salvarea pentru milioane de pensionari care au nevoie de bani pentru a-şi putea achita facturile la întreţinere sau pentru a-şi cumpăra necesarul lunar de medicamente.

Pentru a putea obţine un împrumut, pensionarii trebuie să devină mai întâi membrii CAR iar pentru pentru a li se aproba cererea de împrumut, solicitanţii trebuie să prezinte carnetul de membru, un cupon de pensie şi copia de pe buletin.

Se estimează la această oră  că  numărul de membri ai Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România este de peste 1,5 milioane de persoane.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: