Cine au fost „Nicadorii“, ucigaşii legionari care l-au asasinat pe prim-ministrul Ion Gh. Duca

Cine au fost „Nicadorii“, ucigaşii legionari care l-au asasinat pe prim-ministrul Ion Gh. Duca

Ion Gh. Duca

Pe data de 29 decembrie 1933, a fost asasinat prim-ministrul României Ion Gh. Duca. Multe dintre aspectele oribilei crime au ieşit la iveală mult mai târziu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ion Gheorghe Duca a fost un eminent jurist şi om politic liberal, ministru în mai multe cabinete timp de două decenii, între 1914 şi 1993, dar şi prim ministru al României între 14 noiembrie şi 29 decembrie 1933, zi în care a fost asasinat de legionari pe peronul Gării Sinaia.

Practic, la venirea sa în funcţia de premier s-a remarcat prin scoaterea în afara legii a Gărzii de Fier, iar listele electorale ale acestei organizaţii au fost anulate prin dizolvarea Legiunii.

Politician versat, Ion Gh. Duca a ales momentul dizolvării Legiuni arhanghelului Mihail astfel încât aceasta sî nu mai poate propune candidaţi pe alte liste, măsură dublată de arestarea a mii de legionari.

“Cu ocazia arestărilor, Poliţia a devastat sediile Mişcării Legionare, mai mulţi membri fiind maltrataţi. Toate fondurile adunate pentru alegeri au fost pierdute, legionarii fiind în situaţia de a nu mai putea continua lupta electorală, aflându-se nu numai în imposibilitatea legală, ci şi materială. Înştiinţat din timp despre cele ce aveau să urmeze, Corneliu Zelea Codreanu  a dat o Circulară prin care a cerut legionarilor să voteze cu partidele din opoziţie şi, în urma unui consiliu ţinut în casa generalului Gheorghe Cantacuzino, zis  Grănicerul , s-a ascuns pentru a nu fi arestat, existând şi temerea, nu fără motiv, că putea fi ţinta unui asasinat", potrivit istoricului vrâncean Gheorghe Miron.

Deşi autorităţile au bănuit că Zelea Codreanu este fugit din ţară, în realitate acesta nu a părăsit deloc Bucureştiul, ascunzându-se în diferite locaţii.

În ziua fatidică de 29 decembrie 1933, Ion Gh. Duca fusese chemat de regele Carol al II-lea în audienţă, la Sinaia, iar informaţia fusese anunţată deja de presă, mai ales că subiectul era unul important, şi anume înlocuirea şefului Băncii Naţionale.

Legionarii, care aveau în plan asasinarea primului-ministru, au beneficiat din plin de această informaţie. Cei care şi-au asumat această sarcină au fost Nicolae Constantinescu, focşănean la origini, care şi-a luat drept parteneri de drum pe Ion Cernica şi Doru Belimace. "Nicadorii" (foro jos), acronim cu care au rămas în istorie cei trei, au călătorit până la Sinaia în acelaşi tren cu premierul Duca, dar nu şi-au putut duce la îndeplinire planul din prima, întrucât primul ministru era înconjurat de suita sa. Acest lucru avea să se întâmple totuşi, seara.

"Ion Gh. Duca s-a întors seara, fără să fie păzit de poliţişti, aşa cum ar fi trebuit ceea ce a uşurat sarcina lui Nicolae Constantinescu, care l-a împuşcat în cap, de la mică distanţă, de mai multe ori. Asasinul a rămas la locul faptei, cu braţele încrucişate pe piept, aşteptând să fie arestat, în timp ce complicii săi, conform înţelegerii, au fugit, urmând să se predea la Bucureşti. Nicolae Constantinescu a fost arestat şi dus la Ploieşti, unde fusese arestat şi Doru Belimace. Aici, au fost bătuţi ore întregi, dar nu omorâţi, poate şi de teama unor noi atentate, dar mai ales pentru că procesul care urma putea fi marea şansă de a înfrânge Legiunea", mai spune istoricul Gheorghe Miron.

Celălalt participant la asasinat, Ion Caranica, a ajuns la Bucureşti şi s-a predat în locuinţa primului-procuror.

Potrivit istoricilor, regele nu ar fi fost deloc impresionat de moarte primului ministru, fapt care a stârnit la vremea respectivă controverse legate de o eventuală complicitate. De altfel, suveranul nu a participat nici la funeralii, invocând o indispoziţie.  Asasinatul a produs consternare şi indignare în întreaga ţară, dar eu existat şi situaţii când unii cetăţeni nu s-au solidarizat cu marea masă a oamenilor.

Cazul celebrului istoric Constantin C. Giurescu, şeful liberalilor georgişti din judeţul Putna, este elocvent, după ce prefectul judeţului a informat Ministerul de Interne despre presupuse legături între Giurescu şi legionari.

"Încă de la alegeri a purtat asupra lui un revolver în toată zona de votare şi chiar în localul de vot a ameninţat cu el în dreapta şi în stânga, fiind reclamat preşedintelui biroului, care l-a şi dezarmat. Apoi, în seara de 29 decembrie, dl. Giurescu, însoţit de altă persoană a cărei identitate nu s-a putut stabili, a făcut o vizită lui Hristache Solomon, azi în judecata Consiliului de Războiu pentru complot contra Siguranţei Statului, căruia i-a mulţumit pentru concursul ce i-a dat  Garda de Fier în alegeri. Primisem informaţii că până in ziua de alegeri, în fiecare seară, indivizi din Garda de Fier  veneau pe furiş in casa secretarului Partidului Georgist din Focşani, de unde primeau bani, instrucţiuni şi manifeste", arrăta prefectul judeţului în informarea către Ministrul de Interne.

În ceea ce-i priveşte pe cei trei asasini, procesul lor a început în martie 1934. Ei şi-au recunoscut crima  şi au precizat că au acţionat din proprie iniţiativă, fără ştirea celor aflaţi la conducerea Mişcării Legionare. "Nicadorii" au fost condamnaţi pe viaţă la muncă silnică şi la rândul lor au fost asasinaţi prin strangulare de către jandarmi, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, în aceeaşi noapte fiind asasinat şi Corneliu Zelea Codreanu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările