Neamul care a adus învăţătura în Dobrogea. Chireştii, românii cărora Regele Carol I le-a mulţumit public pentru dăruirea lor

Neamul care a adus învăţătura în Dobrogea. Chireştii, românii cărora Regele Carol I le-a mulţumit public pentru dăruirea lor

14 Noiembrie 1878 - intrarea Armatei Române în Dobrogea

În istoria Dobrogei, un nume a însemnat mai mult decât o galerie întreagă de personalităţi. Aparţine unei ilustre familii de cărturari, Chirescu, cei care au dat României făuritori de destine, întemeietori de şcoli, eroi de război, ctitori de biserici, muzicieni, artişti ai poporului, primari, avocaţi - toţi vizionari, patrioţi şi dedicaţi comunităţii lor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Familia Chireştilor a venit în Dobrogea din câmpia de peste Dunăre, la începutul anilor 1800 - spun izvoarele vremii. Pe atunci se chemau Chirea. Au ales să se aşeze în pitorescul peisaj de pe malul Dunării, la Rasova. Pentru că ştia carte românească în Dobrogea otomană şi cunoştea cântările bisericeşti, tânărul Iorga Chirea ajunge cântăreţ la biserica din Rasova şi deschide, în pridvor, o şcoală pentru copii românilor. Sătenii îl vor primar, aşa că Dimitrie Iorga devine „ciorbagiu“ peste dobrogenii din Rasova. Atunci primeşte alintul turcesc „Deli“ (aprigul) şi aşa îi rămâne numele cunoscut de oameni: Deli-Iorga Chirea.

Tânărul învăţat se însoară cu Maria Târpan, sora preotului din sat, şi întemeiază o familie care va rămâne în istoria locurilor. Primul său născut, Dimitrie, va fi personajul care a marcat dezvoltarea Dobrogei. El avea să-şi schimbe numele în Chirescu, în 1862, pentru a sublinia provenienţa românească a neamului său.

„Preotul-învăţător Dimitrie Chirescu (1842-1890) are pentru Dobrogea aceleaşi merite pentru învăţământ, credinţă şi românism, pe care le-a avut Gheorghe Lazăr în Muntenia. A fost membru fondator al Societăţii Române din Silistra în 1870 şi a reînfiinţat şcoala românească în locuinţa sa din Cernavodă în 1875. În 1878, când Dobrogea revine României, Dimitrie Chirescu este cel care, la sosirea autorităţilor şi armatei române la Cernavodă, întâmpină cu pâine şi sare românii de peste Dunăre. Aflat în fruntea mulţimii venite din împrejurimi, preotul-învăţător rosteşte cu ochii în lacrimi un Te Deum de bun-venit“, descrie istoricul dr. Lavinia Dacia Dumitraşcu, cercetător la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Din şcoala înfiinţată la Cernavodă de Dimitrie Chirescu ies tineri pregătiţi să poarte mai departe, ca dascăli şi preoţi, cuvântul românesc. Şcoala are şase clase, anticipând gimnaziul de mai târziu, forma de învăţământ care ridica nivelul de studiu al copiilor. Iar cărturarul Chirescu era cel dintâi exemplu de urmat de către învăţăcei. Dascălul ştia toate limbile naţiilor Dobrogei, culegea folclor dobrogean şi era neobosit în a păstra vie flacăra românismului în teritoriul eliberat de stăpânirea otomană. În 1882, Chirescu a ridicat biserica oraşului Cernavodă, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Dimitrie Chirescu - cărturarul Dobrogei Sursă foto Fototeca ortodoxiei dobrogene

Un moment înălţător l-a trăit în 1890, care a reprezentat o încununare a muncii sale. În ziua de 9 octombrie 1890, preotul-învăţător Dimitrie Chirescu oficiază slujba religioasă la punerea pietrei de temelie a măreţului pod Carol I peste Dunăre, realizat de inginerul Anghel Saligny. De faţă cu toată asistenţa formată din oficialităţi şi poporeni, Regele Carol I, cel măsurat în vorbă şi gesturi, îl îmbrăţişează călduros pe Dimitrie Chirescu, mulţumindu-i şi decorându-l pentru dedicarea sa.

Avea să fie gestul pe care Chirescu parcă l-a aşteptat toată viaţa şi care a venit la timp. Peste numai două luni, la 13 decembrie 1890, Dimitrie Chirescu se stinge din viaţă, la Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti. În semn de recunoştinţă pentru contribuţia neamului Chireştilor la progresul Dobrogei, Regele Carol I dă ordin ca un vagon special de tren să fie pus la dispoziţia familiei pentru a-l duce pe Dimitrie Chirescu pe ultimul drum, în Dobrogea sa atât de iubită. Dimitrie Chirescu a fost înmormântat lângă biserica din Cernavodă.

Marele cărturar avea numai 48 ani, dar lăsase în urmă nu mai puţin de 12 copii dăruiţi de soţia sa Gherghina şi numeroase opere înfăptuite pentru deşteptarea unei regiuni întregi, de la Dunăre la Marea Neagră. Toţi urmaşii lui Dimitrie Chirescu au avut profesii alese: 5 au fost dascăli cu rol covârşitor în înfiinţarea de şcoli, unul a fost primar şi avocat, altul a devenit ofiţer de carieră - Dimitrie D. Chirescu, ginerele istoricului Nicolae Iorga - şi altul avea să fie cel mai mare compozitor de muzică corală din România - Ion D. Chirescu (1889-1890).

La Cernavodă a fost înfiinţat în 1907 corul cu cea mai mare vechime din Dobrogea. Tot aici este organizat, în zilele noastre, cel mai mare festival de muzică corală din România, cu participare internaţională, a cărui ediţie din acest an se va desfăşura chiar în acest weekend, în Biserica ctitorită de Dimitrie Chirescu şi la Casa de Cultură - edificiu al Cernavodei a cărei modernizare a început cândva, din anii 1800, datorită neamului Chireştilor.

Ioan D. Chirescu Sursă foto wikipedia.org

 

Pe aceeaşi temă:

Cele 15 minuni ale Dobrogei. Câteva motive pentru care este unic tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră

Ziua în care Dobrogea a intrat în harta României. Domnitorii ţării au numit-o Mărgăritarul Coroanei

„Constituţia Dobrogei“: cum a vrut administraţia românească de după 1878 să combată „elementul slav“ infiltrat pentru pământ

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Peştera Movile, capsula timpului pentru 5,5 milioane de ani. Mediul din grotă, asemuit celui de pe Marte - viaţă fără oxigen

Straniul ordin dat de Vasile Pârvan în ajunul morţii sale. Părintele arheologiei româneşti este cel care a descoperit cel mai vechi oraş din ţara noastră – Histria

Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga

Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei

Mica unire de la 14 noiembrie 1878. Ziua când Dobrogea a revenit la patria-mamă

Cum dezleagă vinul limba dobrogenilor. La Ostrov, românii şi bulgarii au serbat rodul podgoriei scăldate de Dunăre

Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai

Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi printr-o Românie în miniatură cu accent de Balcani

FOTO VIDEO Vacanţă în România. În Dobrogea, ca-n Jurassic Parc. Aventură prin nordul judeţului dintre Dunăre şi Marea Neagră

Momentul istoric al României de acum 120 ani. Regele Carol I bătea nitul de argint în podul de la Cernavodă, în timp ce Anghel Saligny garanta cu viaţa

Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: