Klaus Iohannis, cină de Iftar cu musulmanii. Muftiul Iusuf Murat: „Dacă moscheea reprezintă un minim risc la adresa siguranţei, eu retrag proiectul“

Klaus Iohannis, cină de Iftar cu musulmanii. Muftiul Iusuf Murat: „Dacă moscheea reprezintă un minim risc la adresa 
siguranţei, eu retrag proiectul“

Poză de grup cu Klaus Iohannis şi muftiul Iusuf Murat după cina de Iftar Foto Sînziana Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a luat miercuri seara cina de Iftar împreună cu musulmanii, afirmându-şi sprijinul, şi prin declaraţii, pentru comunitatea musulmană din România.

Un eveniment îndelung planificat a avut loc în seara de 8 iulie în comunitatea musulmană, aflată în postul Ramadanului. Preşedintele Klaus Iohannis a participat la cina festivă de Iftar, ce s-a desfăşurat la hotel Marriott din Bucureşti. Coincidenţă, sărbătorirea a avut loc chiar în sala Constanţa, denumită după oraşul de la malul mării în care îşi are sediul Muftiatul Cultului Musulman din România.

Semnificaţia unei seri

Cina de Iftar este masa de seară a musulmanilor din luna Ramadanului, sfântă pentru ei. Are loc la asfinţit, după o zi în care credincioşii nu au voie să mănânce sau să bea nici apă, decât dacă este absolut necesar.

Prin tradiţie, Muftiatul organizează o dată pe an o cină festivă la Bucureşti, la care invită demnitari de rang înalt din România şi de la ambasade.

Anul acesta, Iftarul a nimerit într-o perioadă tulburată de proiectul marii moschei de la Bucureşti, prezentat în premieră de „Adevărul“. Teama de a nu atrage extremişti ai Islamului a generat dispute în spaţiul public, inclusiv declaraţii riscante făcute de fostul preşedinte Traian Băsescu.

„Nu înţelegem de unde au ieşit aceste afirmaţii cu 6.000 studenţi care vor veni să studieze la o universitate teologică. Nu este vorba de aşa ceva, centrul nostru spiritual va avea o moschee, o bibliotecă, săli de curs pentru copiii care vor învăţa ABC-ul Coranului de la imamii noştri şi o cantină pentru nevoiaşi indiferent de religie. În felul acesta vom contracara moscheile neautorizate care s-au înfiinţat la Bucureşti, unde există pericolul prozelitismului religios“, a declarat muftiul Iusuf Murat, liderul comunităţii musulmane din România.

Îngrijorarea opiniei publice, venită de la planul ca moscheea să fie cea mai mare din Europa creştină, este temperată de reacţia muftiului. „Dacă autorităţile competente, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor, va constata că acest proiect reprezintă un minim risc la adresa siguranţei cetăţeanului român, personal voi propune retragerea acestui proiect“, a declarat liderul musulman.

Semnalul aşteptat

În tot acest context, întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis a fost semnalul de care comunitatea musulmană avea nevoie. „Comunitatea musulmană autohtonă va continua politica de protejare a valorilor religioase islamice faţă de eventuale influenţe extremiste ce pot proveni din exterior, în actualul context internaţional. Rolul statului este vital în sprijinirea cultelor, având în vedere particularităţile fiecărui cult în parte, cât şi specificitatea regiunii noastre, configuraţie care nu se regăseşte în comunităţile islamice din statele puternic dezvoltate. Vă asigurăm de corectitudinea şi loialitatea comunităţii musulmane faţă de interesele ţării noastre“, s-a angajat faţă de conducerea ţării muftiul Iusuf Murat.

Klaus Iohannis a venit neînsoţit de prima-doamnă la cina de Iftar. A ţinut mâna la inimă, precum alţi români musulmani din sală, în timpul intonării imnului naţional. Preşedintele a mulţumit protocolar pentru invitaţia de a fi împreună cu comunitatea musulmană în acest moment important.

„Privesc participarea la Cina de Iftar ca un gest normal şi necesar, prin care statul român îşi manifestă respectul pentru comunitatea dumneavoastră şi pentru cultul musulman. Dobrogea ca regiune şi România ca ţară vă sunt dumneavoastră «acasă». Comunitatea musulmană se bucură, şi nu doar prin declaraţii, ci prin fapte concrete, de toate drepturile prevăzute de Constituţie şi de sprijinul statului“, a declarat şeful statului.

Vorbind despre minorităţile din România, preşedintele de etnie germană Klaus Iohannis l-a citat chiar pe muftiul tătar: „Relaţia dumneavoastră cu ceilalţi cetăţeni ai României, indiferent de limba lor maternă ori de felul cum se roagă este – mă bucur să citez aici o declaraţie a muftiului cultului musulman din România - una de frăţietate şi corectitudine. Cetăţenii comunităţii musulmane din România împart cu naţiunea din care fac parte preocupări şi aspiraţii comune, printre care proiectul european şi angajamentul nord-atlantic. Proiectele naţionale sunt indisolubil legate de rezultatele aplicării în politică, în mod concret, a respectului pentru valorile şi drepturile umane fundamentale, pentru principiile statului de drept“.

VIDEO Mesajul-cheie: „A valoriza identităţile într-un proiect naţional amplu înseamnă o Românie puternică“


Iohannis s-a referit şi la rolul minorităţilor în societate, menţionând un „proiect naţional amplu“ care înseamnă „o Românie puternică“.

„În această ecuaţie, diversitatea culturală, minorităţile etnice şi religioase ale României îşi găsesc un rol propriu, prin fundamentele morale ale existenţei lor sociale, prin punţile pe care pot să le creeze între oameni, comunităţi şi ţări. A valoriza identităţile locale, culturale ori religioase într-un proiect naţional amplu înseamnă o Românie puternică. O Românie puternică este ţara care poate aduce fiecărui român - cetăţean european – o viaţă cu mai multe oportunităţi şi drepturi mai bine respectate de autorităţi. În această Românie este locul dumneavoastră, în acest proiect vă regăsiţi cu majoritatea, cu celelalte minorităţi şi culte“, a specificat preşedintele Klaus Iohannis, dând astfel răspunsul la întrebarea de pe buzele tuturor privind sprijinul proiectelor comunităţii musulmane în România.

El şi-a încheiat alocuţiunea amintind de valorile care contează. „La începutul lunii postului m-am adresat comunităţii dumneavoastră cu urarea de a primi în această perioadă binecuvântarea lui Dumnezeu şi de a regăsi în Ramazan forţa credinţei, căldura familiei, puterea iertării şi sentimentul solidarităţii cu cei din jur. Repet: valorile şi tradiţia dumneavoastră sunt o contribuţie de neînlocuit la bogăţia etnică şi religioasă a României, precum şi la clădirea unei societăţi a înţelegerii, toleranţei, dialogului şi păcii“, a mai spus Iohannis, aplaudat de asistenţă cu un sentiment de uşurare.

„Avem sprijin în continuare“

Sentimentul a dominat până la finalul serii. Spre surprinderea suitei sale, preşedintele Iohannis şi-a prelungit şederea, stând la cină până la sfârşit, timp în care a vorbit aproape non-stop cu muftiul Iusuf Murat. Liderul musulmanilor i-a vorbit cu însufleţire despre intenţiile comunităţii, iar preşedintele românilor l-a aprobat vizibil pe toată perioada discuţiei.

Întrebat despre rezultatul discuţiilor cu preşedintele, muftiul a răspuns diplomatic. „Aşa cum am fost sprijiniţi de statul român, am solicitat şi am constatat că acest sprijin va continua, ceea ce ne face pe noi mult mai responsabili faţă de ţara noastră şi să slujim interesele naţionale ale României“, a declarat pentru „Adevărul“ muftiul comunităţii musulmane din România.

La cina de Iftar au mai participat Sevil Shhaideh - ministrul Dezvoltării Regionale, Dean Thompson - însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, prelaţi şi diplomaţi de la ambasadele ţărilor islamice.

Momentul rugăciunii de seară de la cina de Iftar

Centrul musulman, locaş de învăţătură, nu de propagandă fundamentalistă

Prezentat în premieră de „Adevărul“, centrul social-religios al Muftiatului Cultului Musulman din România va fi ridicat în termen de 3 ani pe un teren de 11.000 metri pătraţi, situat lângă Romexpo, atribuit de Guvern la finele lunii mai. Prin hotărâre de Guvern, Executivul dădea astfel comunităţii musulmane terenul ce fusese în folosinţa RAAPPS, pe care regia intenţionase să-l înstrăineze către companii imobiliare.

Pe terenul aflat pe Bulevardul Expoziţiei din Bucureşti, cu o valoare de inventar de 17,2 milioane lei, Muftiatul va ridica un centru spiritual grandios, care să cuprindă o mare moschee, o bibliotecă, săli de curs pentru două clase de copii şi o cantină socială pentru nevoiaşi de orice religie. Moscheea de la Bucureşti va avea o capacitate de 1500 persoane, aproape dublu faţă de moscheea Carol I din Constanţa.

Sălile de curs vor găzdui şcoala de weekend a copiilor musulmani, care să înveţe ABC-ul religiei de la un „duhovnic“ adus de Muftiat. La bibliotecă vor fi volume ştiinţifice şi religioase autorizate, de unde tineretul să îşi ia cunoştinţele corecte despre Islam. Muftiatul doreşte astfel să contracareze existenţa moscheilor ilegale care se înfiinţează în Capitală. La construirea centrului va contribui substanţial statul turc, care va oferi suma de 3 milioane euro.

„Am spus că dorim să construim cea mai mare moschee dintr-o capitală europeană, cu excepţia Istanbulului, tocmai pentru a ne arăta preţuirea faţă de România. România este ţara noastră, acesta este poporul nostru, românii sunt fraţii noştri. Nu am vrut să ne construim moscheea pe banii contribuabilului român, aşa că am apelat la statul turc pe care ne puteam baza, ca de fiecare dată, cu încredere“, explică muftiul.

Liderul comunităţii musulmane respinge ideea că aici se va face propagandă fundamentalistă, spunând că tocmai acesta a fost scopul acestui locaş, de combatere a prozelitismului religios dat de interpretarea greşită a Coranului. „Nu va fi nicio universitate teologică, nu înţelegem de unde a ieşit acest număr de 6.000 studenţi, nu sunt în toate centrele universitare din Balcani atâţia studenţi. Este vorba doar despre cele două clase de sâmbătă şi duminică, pentru copii“, precizează muftiul.

Suspiciuni tocmai din partea naşului ortodox cu fini musulmani

În Bucureşti trăiesc 10.000 musulmani, care au la dispoziţie 4 moschei. Numărul musulmanilor s-a dublat în ultimii ani în Capitală, prin venirea unor investitori, oameni de afaceri, tineri la studii sau prin mariaj. Dar pentru musulmanii români, suspiciunile exprimate public de Traian Băsescu sunt de natură a-i ofensa. „Strămoşii noştri au luptat pentru România în cele două Războaie, au fost eroi ai acestui popor. Unchiul meu este martir din cel de-al Doilea Război Mondial, a murit pe front. Noi ne plătim taxele, ca orice cetăţean de rând, avem dreptul la lăcaşuri de cult. Cum să spună aşa ceva tocmai fostul preşedinte? Mai are şi fini tătari!“, şi-a arătat revolta muftiul Murat.

Traian şi Maria Băsescu au acasă la Constanţa fini de cununie un cuplu de tătari, cu care sunt prieteni de familie de ani buni: Perodin şi Narciz Amza. La prima campanie electorală pentru prezidenţiale din toamna lui 2004, Băsescu a ţinut să-i mulţumească public de pe scena de la Constanţa lui Amza, pe care l-a numit „cel mai bun prieten“ al său. Perodin Amza este comandant de vas ca Traian Băsescu, iar soţia sa Narciz, profesoară de matematică, a fost inspector şcolar general.

Muftiul Iusuf Murat este teribil de mâhnit: „Băsescu are nevoie de cunoştinţe istorice, nu doar tehnice. Strămoşii noştri sunt aici de secole şi noi, musulmanii, suntem loiali ţării noastre România. Un fost preşedinte să facă asemenea afirmaţii despre comunitatea musulmană şi tocmai în postul Ramazanului...“

Investiţia trebuie demarată în 3 ani pentru a păstra terenul atribuit în folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 ani. Fondurile vor fi asigurate de statul turc, care va acoperi costurile estimate a ajunge la 3 milioane euro. „Sprijinul financiar al Turciei este nepreţuit şi facem un apel către ambasadele islamice să susţină activităţile derulate de Muftiatul Cultului Musulman. România este un spaţiu al păcii, iar musulmanii din România sunt buni cetăţeni români şi europeni“, asigură muftiul Iusuf Murat.

Istoria se repetă

Cea mai mare moschee din România se află la Constanţa, în zona peninsulară a oraşului, şi are o istorie extraordinară. Piatra de temelie a fost pusă la 24 iunie 1910, la dorinţa Regelui Carol I, în semn de preţuire pentru „loiala comunitate musulmană“. Lăcaşul de cult nu are doar valoare spirituală, ci şi tehnică: este prima construcţie din beton armat din România. La inaugurarea de la 31 mai 1913, la care au fost prezenţi  Regelui Carol I şi Regina Elisabeta, s-a petrecut un moment emblematic: moscheea a fost botezată „Carol I“, arătând recunoştinţa musulmanilor pentru domnitorul care le-a făcut un asemenea dar. Numele-simbol a fost păstrat până în zilele noastre.

Semnificaţia aparte

Un astfel de centru musulman există şi în alte capitale europene, cum ar fi Londra. Muftiatul atrage însă atenţia asupra particularităţii viitorului edificiu de la Bucureşti. „Moscheea în sine va fi cea mai mare dintr-o capitală a Europei, exceptând Istanbulul. Iar terenul pe care a fost construit centrul din Londra a fost cumpărat de comunitatea musulmană, pe când terenul din Bucureşti este dat comunităţii de către Guvern, ceea ce este un gest de o puternică semnificaţie“, arată muftiul Iusuf Murat.

Ceremonia de inaugurare a Moscheii Regale Carol I, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta. Constanţa, 31 mai 1913 - Colecţie personală Güner Akmolla

Vă mai recomandăm

Război total între musulmani şi Băsescu, de la marea moschee din Bucureşti: „Strămoşii noştri au luptat în războaie pentru România, nu suntem talibani“

Cea mai mare moschee din Europa creştină se ridică la Bucureşti. Detaliile unui proiect uriaş, fără „propagandă fundamentalistă“

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Muftiul Iusuf Murat, liderul musulmanilor din ţara noastră: „Înainte de toate sunt român“

Iusuf Murat, muftiul Cultului Musulman din România: „Sunt fiu de cioban din Poarta Albă şi păstor al comunităţii mele. Şi profeţii noştri au fost păstori“

Muftiul Iusuf Murat: „În România există mai multe moschei neautorizate“. Parlamentarii constănţeni vor modificarea legii de organizare a cultelor

EXCLUSIV Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, fost consultant la Casa Albă: „Islamului îi lipseşte un Vatican al lui“

FOTO VIDEO Tătarul din Carpaţi. Istoricul de talie mondială Kemal Karpat, consultant pentru Reagan şi Carter la Washington

„Sunt musulman şi sunt mândru că trăiesc în România“. Moment de reculegere ţinut în memoria victimelor atentatului terorist din Franţa

Biblia versus Coranul. Ce au în comun şi ce le separă pe cele mai filosofice dintre cărţile lumii

Istoricul Tasin Gemil, primul ambasador musulman al României: „Atentatele vor continua. Mii de tineri din fostul bloc comunist au devenit jihadişti“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările