Holocaustul şi istoria evreilor, disciplină de studiu în şcoli. Păreri pro şi contra

Holocaustul şi istoria evreilor, disciplină de studiu în şcoli. Păreri pro şi contra

Drum spre moarte FOTO Facebook Auschwitz Memorial

Proiectul de lege care prevede studierea istoriei evreilor în licee şi şcoli profesionale a fost aprobat de Parlament. Dacă unele voci spun că elevii puteau afla despre dramele poporului evreu la istoria universală şi că vremurile au fost la fel de nedrepte şi cu armenii şi cu romii, există altele care susţin necesitatea studierii Holocaustului ca materie de sine stătătoare.

Recent, Senatul a aprobat ca o nouă disciplină să fie predată elevilor: „Istoria Evreilor. Holocaustul“, cu 107 voturi pentru, 13 contra şi o abţinere. Senatorul AUR Claudiu Târziu a reclamat într-o intervenţie în Parlament faptul că proiectul legislativ a trecut „urgent“ prin comisii şi prin plen, neînţelegând de ce atâta grabă. Pe de altă parte, parlamentarul nu înţelege cui ajută un astfel de act normativ, în condiţiile în care, spune el, „nu există niciun caz serios de antisemitism în România, în ultimii 20-30 de ani“.
 
Alexandru Muraru, cercetător ştiinţific, profesor asociat la Facultatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi, specializat în istoria Holocaustului şi comunismului, de altfel unul dintre iniţiatori, susţine cu tărie necesitatea studierii Holocaustului ca materie de sine stătătoare. „La 80 de ani de la Pogromul de la Iaşi, cel mai sângeros masacru al populaţiei evreieşti de pe teritoriul României, puţini supravieţuitori mai stau astăzi mărturie vie a persecuţiilor perioadei 29 iunie – 3 iulie 1941. Povestea lor poate fi spusă mai departe prin generaţia celor de astăzi şi de mâine, prin măsuri educative de conştientizare. Trebuie să acţionăm ca, pe lângă zidurile încă şi astăzi ciuruite de gloanţe, să păstrăm memoria lor în cărţile şi manualele de istorie pentru a ne reaminti de ceea ce nu trebuie să mai repetăm vreodată“, spune Alexandru Muraru. 
 
David Saranga, ambasadorul Israelului în România, spune că ziua în care s-a decis ca istoria evreilor să devină disciplină obligatorie este una „istorică“. Este, spune ambasadorul, „o zi care încununează eforturile României de a-şi confrunta trecutul cu onestitate, dar mai ales de a promova educaţia despre Holocaust. Fără a învăţa din tragediile istoriei nu putem spera la un viitor mai bun“.
 

„Această materie nu va înlocui istoria românilor“

Viorel Maier, un român plecat în Israel în 2002, consideră că în acest mod se vor elimina neadevărurile vehiculate de negaţionişti, precum şi ideea falsă a culpabilizării tuturor românilor de atunci şi din prezent. „M-am născut în 1948, deci după perioada neagră a Holocaustului, care i-a afectat pe evreii cetăţeni ai României începând cu 1940, dar am trăit în Bucureşti toţi anii «perioadei roşii», de până spre finalul lui 1989, care i-a afectat pe toţi românii. Aproape că nu mai sunt în viaţă supravieţuitori ai Holocaustului, martori ai atrocităţilor de atunci. Dar noi putem să ne amintim de anii care au urmat. Amândouă nenorocirile se pot repeta şi de asta cred că este nevoie ca, în special, tânăra generaţie să înveţe. În plus, pentru că, din păcate, sunt profesori care neagă Holocaustul şi o fac de la catedră, în faţa elevilor“, spune Viorel Maier. El consideră că această materie şcolară nu va înlocui „Istoria Românilor“, nu va diminua cunoaşterea ororilor comunismului, ci o va completa. 
 

Genocidul armenilor 

Alte voci susţin că dramele poporului evreu nu sunt singulare. Sunt istorici care consideră că, dacă e să urmăm acest algoritm, ar trebui să avem o disciplină care să se numească „Genocidul armenilor“, drama unui întreg popor care s-a petrecut la începutul secolului XX, când două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei au pierit în urma deportărilor, foametei şi masacrelor. Ţara noastră a fost prima care le-a deschis larg braţele refugiaţilor armeni, primindu-i şi oferindu-le un cămin. În anul 1923, un număr de 200 copii rămaşi orfani au fost aduşi la Constanţa cu un vapor, prin grija unui filantrop armean localnic, Armenag Manissalian. 
 

Elevă: Despre Holocaust se poate învăţa la istorie

Adriana Dudună, preşedinta Asociaţiei Elevilor Constanţa, consideră necesar ca elevii să înveţe despre anumite probleme istorice care sunt mai sensibile, mai ales că la momentul actual extremismul începe să crească tot mai mult şi crede că aşa putem face o anumită prevenţie. Însă, spune eleva, în ultima perioadă, sunt introduse constant materii noi în planurile cadru, cum ar fi educaţia juridică sau educaţia financiară. Ea apreciază că, „în unele cazuri, nu este necesară introducerea unei materii noi, cât poate înglobarea unor elemente de acest tip în materiile deja existente“. 
 
Ea consideră că despre evrei se poate învăţa la istoria universală, disciplină care se studiază la liceu din clasa a IX-a până în clasa a XI-a. „Poate fi un capitol întreg despre istoria evreilor, dar nu ar trebui neapărat introducerea unei materii noi. Considerăm că ar trebui să învăţăm şi despre istoria romilor, care până când s-au aprobat programele noi, nu învăţam deloc despre asta. Nu se discută deloc despre cei 500 de ani de sclavie“, spune Adriana Dudună.
 

Programă de studii opţională

Maximillian Marco Katz, directorul Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului în România, aminteşte faptul că despre introducerea unei materii în care să se înveţe despre istoria evreilor şi Holocaust s-a mai dezbătut la nivel parlamentar şi în 2004 - 2005, însă, după ce a stârnit nemulţumiri din partea unor politicieni şi intelectuali, programa de studii „Istoria evreilor din România şi Holocaustul“ s-a aprobat ca o programă de studii opţională. 
 

Sute de mii de evrei români au pierit în Holocaust

Concluzia Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România este că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni. În Holocaust au pierit şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa. 
 
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care va pregăti manualele şcolare alături de Ministerul Educaţiei, spune în ultimul raport că incidentele care conţin elemente şi simbolistică antisemită au cunoscut o intensificare.  
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările