VIDEO Hanuca, sărbătoarea evreilor din toată lumea. Ritualul specific are o dublă semnificaţie

VIDEO Hanuca, sărbătoarea evreilor din toată lumea. Ritualul specific are o dublă semnificaţie

Rabinul Rafael Shaffer aprinzând lumânări de Hanuka Sursa Facebook FCER

Evreii au intrat în Sărbătoarea Luminilor, Hanuca, în care timp de 8 zile vor aprinde seara lumânări într-un sfeşnic special cu 8 braţe („hanuchia“) şi vor înălţa rugăciuni. Hanuca înseamnă „inaugurare“ (sau „dedicare“, „educaţie“) în ebraică, fiind închinată păstrării religiei mozaice, în ciuda vicisitudinilor. Sărbătoarea are dublă semnificaţie - istorică şi spirituală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Evreii sărbătoresc Hanuka (româneşte Hanuca) de regulă în luna decembrie, anul acesta perioada festivă fiind în zilele de 2-10 decembrie.

Duminică seara, evreii au aprins prima lumânare de Hanuca. Marţi seara ei încep să spună în rugăciune cuvintele „Veten tal umatar livraha” („Şi dă rouă şi ploaie de belşug“) - după cum anunţă rabinul Rafael Shaffer, liderul Cultului Mozaic din România, care a transmis tuturor urări de „Shabat Shalom!“ („Sărbători cu pace!“) şi „Hanuka Sameah!“ („Hanuca fericită!“). 

În total, pe parcursul sărbătorii de Hanuca se aprind 40 lumânări, căci în fiecare seară se aprinde lumânarea specială, şamaş, cu care se aprind lumânările de Hanuca.

Şamaş este o lumânare ajutătoare care este aşezată în hanuchia distinct de celelalte lumânări. 

Astfel, în prima seară se aprinde şamaş şi prima lumânare de Hanuca, în a doua seară se aprind şamaş, prima şi a doua lumânare de Hanuca. Ritualul continuă până în ultima seară, cea de-a opta, când se aprinde şamaş şi pe rând toate cele opt lumânări de Hanuca.

Rabinii ne învaţă că ordinea în care trebuie aprinse lumânările de Hanuca - fie una crescătoare, fie descrescătoare - diferă. În general este acceptată tradiţia după care în prima seară se aprinde o singură lumânare, în a doua - două lumânări etc, de la stânga la dreapta, până când, în a opta seară, întreaga hanuchia este aprinsă. 

Ceremonia de Hanuca se desfăşoară în special acasă, în familie, dar şi în sinagogi de foarte multe ori.

De Hanuca, evreii mănâncă delicioasele clătite (mai ales în estul Europei), gogoşi umplute cu dulceaţă („sufganiot“) şi chiftele de cartofi („latkes“ sau „levivot“).

Copiii joacă titirezul şi cărţi şi primesc bani de hanuca (hanuka geld). 

Aurel Vainer aprinde lumânare de Hanuka Sursa Facebook Aurel Vainer

Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a lansat un mesaj în seara de luni, 3 decembrie: 

„Ne aflăm în a doua zi a Sărbătorii Luminilor, sărbătoarea Hanuka a evreilor de pretutindeni. Potrivit tradiţiei, în cele 8 seri ale sărbătorii se aprinde o nouă lumânărică, iar pe masură ce numărul lor creşte, lumina care ne înconjoară creşte. 

Hanuka are o simbolistică mai largă decât cea pur evreiască: eliberarea Templului din Ierusalim de către Macabei semnifică, printre altele, victoria istorică a monoteismului împotriva păgânismului. În fapt, de peste 2.000 ani vorbim şi de apariţia creştinismului şi a islamismului, constituind la un loc religiile avrahamitice, care au înlăturat idolatria din viaţa lor. 

Folosesc acest prilej pentru a vă adresa vouă, confraţi şi prieteni, urarea specifică sărbătorii: Hag Hanuka Sameah! (în traducere - Sărbătoare fericită de Hanuca!)

Fie ca Hanuka, numită şi Hag Urim, Sărbătoarea Luminilor, să ne bucure pe toţi, să ne aducă lumină, pace, bunăstare şi prietenie. Tuturor: Shalom, Pace!“. 

Hanuca, semnificaţia istorică

Istoric, Hanuca marchează victoria Macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria între anii 165-163 î.Hr., care încerca să elenizeze popoarele de sub dominaţia ei. Regele Antioh IV Epifanes a promulgat în 168-167 î.Hr. o serie de decrete antievreieşti care au culminat cu profanarea Templului din Ierusalim şi transformarea sa într-un locaş de cult păgân.

„Conştient de primejdia care ameninţă credinţa evreiască, Matatias, capul unei familii sacerdotale, a dat semnalul luptei armate împotriva lui Antioh şi a colaboratorilor lui, evreii elenizaţi. La scurt timp după aceea, simţind că i se apropie sfârşitul, Matatias i-a încredinţat fiului sau, Iuda poreclit Macabeul, să continue lupta. Mulţumită strălucitelor lui calităţi militare şi politice el a reuşit după trei ani de luptă să recucerească Ierusalimul. El a dărâmat altarul profanat şi a zidit unul nou. Templul a fost redat astfel cultului iudaic şi a fost reinaugurat ca loc de cult evreiesc, eveniment celebrat de Hanuka“, explică pe site-ul jen.ro învăţaţi ai comunităţii evreieşti din România. 

Simbolul de Hanuca

Aici intervine latura simbolică a sărbătorii de Hanuca. La reinaugurarea Templului de la Ierusalim a fost descoperită o căniţă de ulei sfânt, nepângărit, pentru sfeşnic (menora sau hanuchia). Deşi era puţin, cât pentru o singură zi, uleiul a ars 8 zile neîntrerupt. În cinstea acestei minuni s-a instituit o sărbătoare de 8 zile - Hanuca.

Evreii mai arată că lupta Macabeilor împotriva elenizării nu s-a sfârşit odată cu recucerirea Ierusalimului, ci a continuat pe timpul mai multor generaţii din dinastia Hasmoneilor.

„După moartea lui Iuda Macabeul, fraţii săi, Ionatan şi Simon, au preluat conducerea poporului şi în anul 160 Ionatan a fost primul dintre Hasmonei care şi-a asumat funcţia de Mare Preot, punând capăt astfel monopolului sacerdotal al casei Ţadoc, care a durat aproximativ 800 de ani. Datorită talentelor diplomatice şi a unor manevre politice, Hasmoneii au încheiat tratate de politice cu Roma şi Sparta. Domnia Hasmoneilor care a durat până în anul 63 î.Hr., când Eret Israelul devine provincie romană sub numele de Iudeea, a avut o importanţă deosebită asupra dezvoltării poporului evreu. Mişcarea de revoltă condusă de ei a făcut posibilă supravieţuirea religiei monoteiste asupra elenismului pe care Antiohus a încercat să-l impună cu forţă şi pe care unele medii evreieşti erau dispuse să-l accepte“, scrie pe site-ul jen.ro

La debutul sărbătorii de Hanuca, preşedintele Klaus Iohannis a lansat mesajul său către evreii din România:

„Cu prilejul Sărbătorii Hanuka, doresc să adresez salutul meu călduros, însoţit de sincere urări de pace şi prosperitate tuturor membrilor comunităţilor evreieşti din România.

Celebrare a luminii şi a biruinţei, Hanuka ne aminteşte de prezenţa sacrului în viaţa de zi cu zi, întărindu-ne în credinţă şi speranţă.

Felicit conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România pentru această festivitate găzduită la Templul Coral, loc-simbol al continuităţii în istoria zbuciumată a evreilor din România, dar şi o dovadă a contribuţiei valoroase a evreilor la binele comun.

Templul Coral ne reaminteşte, cu fiecare sărbătoare, de valorile spirituale ale poporului evreu, pe care le apreciez şi le susţin: dialogul, cunoaşterea de sine şi a celuilalt, solidaritatea, respectul pentru alteritate, întâlnirea dintre religii şi culturi.

În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, aprinderea lumânărilor Menorei este ritualul prin care cinstim memoria celor care s-au jertfit pentru libertate şi unitate şi prin care împărtăşim speranţa în viitorul pe care-l construim împreună, sub semnul unităţii în diversitate, pentru noi şi generaţiile care vor urma.

Hag Hanuka Sameah!“ 

Pentru evrei, sărbătoarea a fost şi mai mare în a doua zi de Hanuka - luni, 3 decembrie, când a fost reinaugurată Sinagoga Mare din Iaşi.

Klaus Iohannis a transmis un nou mesaj cu acest prilej:

„Cu ocazia reinaugurării Sinagogii Mari din Iaşi, vă transmit salutul meu călduros şi vă felicit pentru faptul că, astăzi, Sinagoga redevine, prin efortul autorităţilor şi al credincioşilor, un locaş viu de rugăciune, un reper în viaţa spirituală şi culturală a oraşului.

Această reinaugurare festivă se desfăşoară în mod simbolic la începerea Hanuka, numită în tradiţia iudaică sărbătoarea «inaugurării» şi a «luminii». Fie ca celebrarea dedicată Sinagogii Mari şi comunităţii evreieşti din Iaşi să vă întărească în credinţă şi să ducă mai departe lumina speranţei într-un viitor mai bun, sub semnul păcii şi al solidarităţii.

Sinagoga Mare are o istorie care se întrepătrunde cu aceea a oraşului şi a comunităţii evreieşti, căreia i-a fost templu sacru şi refugiu în momente dificile. Reinaugurarea celui mai vechi lăcaş de cult mozaic din România reprezintă, în anul în care celebrăm împreună Centenarul Marii Uniri, şi un gest de respect faţă de memoria celor care s-au jertfit pentru credinţă şi libertate. Este, de asemenea, un omagiu adus personalităţilor evreieşti care au susţinut în plan internaţional Unirea de la 1918, contribuind substanţial la modernizarea şi progresul României, dovedindu-şi fidelitatea faţă de ţară şi credinţa în destinul ei istoric.

Mă bucur că Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România susţine constant restaurarea şi punerea în valoare a sinagogilor din România. Ele dau o frumoasă expresie valorilor pe care şi eu le susţin şi pe care, împreună cu dumneavoastră, le apăr: cunoaştere, dialog şi toleranţă.

«Hag Hanuka Sameah!»”

Mesajele au fost prezentate de consilierul Sergiu Nistor de la Departamentul Cultură, Culte şi Centenar al Administraţiei Prezidenţiale.

Pe aceeaşi temă: 

Mesajul de Hanuka al Ambasadorului Statului Israel în România: Nicio rezoluţie nu poate schimba că Ierusalimul a fost şi este centrul civilizaţiei noastre

 

 

citeste totul despre: