EXCLUSIV Legătura lui Marian Munteanu cu Securitatea, avându-l ca ţintă pe Petre Ţuţea

EXCLUSIV Legătura lui Marian Munteanu cu Securitatea, avându-l ca ţintă pe Petre Ţuţea

Marian Munteanu FOTO Mediafax

În timp ce era student, Marian Munteanu, care şi-a retras, miercuri, candidatura pentru funcţia de primar al Capitalei din partea PNL, a făcut parte din echipa care i-a fost alături lui Petre Ţuţea. Din păcate, prietenia lui Munteanu, dar şi a celorlalţi studenţi din echipa sa cu bătrânul filosof nu a ţinut decât câteva luni, până când Securitatea a intrat pe fir.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dar cum a ajuns Marian Munteanu în intimitatea lui Petre Ţuţea? Profesorul de lingvistică generală Ion Coja, dascăl la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, a dezvăluit totul pentru „Adevărul“. „A fost o acţiune a mea şi a altor doi colegi profesori: Mihai Neagu Basarab şi Ioan Alexandru. Petre Ţuţea era un om bătrân, nevoiaş, care avea nevoie de sprijin tot timpul. Şi, atunci, fiecare am ales din grupele noastre de studenţi câţiva tineri care să aibă grijă de el. Eu i-am ales pe  Marian Munteanu şi pe Mihai Gheorghiu, studenţii mei. Un alt coleg, profesor şi el, a adus câţiva tineri de la Medicină şi alţi câţiva de la Teologie“, ne-a povestit profesorul Ion Coja.
 
Aşa s-a făcut un grup de 15 – 16 tineri care mergeau cu rândul la Petre Ţuţea. Unul venea dimineaţa, iar altul seara. Unul îl ajuta să se radă, iar altul îi ţinea companie în Parcul Cişmigiu. Toată povestea a durat câteva luni. 
 

Acuzat de propagandă legionară 

Securitatea, care îl fila pe Petre Ţuţea şi în somn, avea mijloace de interceptare în casa vecină de locuinţa bătrânului filosof şi celor care ascultau înregistrările li s-a părut că bătrânul face propagandă legionară în timpul întâlnirilor cu tinerii studenţi care îi mai ţineau de urât şi îl îngrijeau. „Nici gând de aşa ceva, de propagandă legionară, Bătrânul povestea ce ştia că s-a întâmplat, situaţii trăite de el în tinereţe. Dimpotrivă, el era de acord cu politica lui Nicolae Ceauşescu“, a mai precizat, pentru ”Adevărul, ”Ion Coja (foto dreapta). 
 
Imediat, Securitatea a demarat o anchetă şi i-a chemat la sediu, în Bucureşti, pe rând, pe toţi tinerii care aveau grijă de Petre Ţuţea. „Nu a apucat să cheme decât jumătate dintre ei, pentru că eu atunci am făcut un memoriu la ministrul de Interne şi am fost şi la scriitorul Dumitru Radu Popescu (membru supleant în CC al PCR, deputat în Marea Adunare Naţională şi preşedinte al Uniunii Scriitorilot din România, în timpul fostului regim comunist - n.r.). Acţiunea mea nu s-a lăsat fără urmări, pentru că ancheta de la Securitate s-a oprit şi Dumitru Radu Popescu a angajat un om care să aibă grijă de Petre Ţuţea“, spune el. 
 
Aşa a ajuns Marian Munteanu să dea cu subsemnatul la Securitate, el fiind printre studenţii pe care Securitatea apucase să îi ancheteze, aşa cum susţine profesorul Ion Coja, în dosarul în care era supravegheat Petre Ţuţea. Coja mai spune că tot el l-a sfătuit pe studentul Marian Munteanu să se înscrie în Partidul Comunist Român. „Consideram că nimic nu se poate schimba în România decât din interiorul partidului“, asta mai spune Coja că era, atunci, credinţa lui.
 

Petre Ţuţea, filat şi când trecea strada

Petre Ţuţea, cel care era vizat de Securitate, avea dosar de urmărit. Se făceau ore întregi de filaj, spun cei care I-au citit dosarul pe care l-a avut la Securitate. Ţuţea era filat mai multe ore pe zi, în condiţiile în care o singură oră de filaj costa 14.000 de lei. El era bănuit de fosta Securitate că transmitea mesaje non – verbale legionarilor. 
„Numai că omul stătea prost cu vederea şi toate mişcările sale erau urmărite. Să vedeţi că, atunci când bătrânul încerca să treacă strada, el era filat şi se făceau rapoarte. Era penibil“, spune unul dintre cei care i-au citit dosarul. 
Petre Ţuţea a fost secretar general la Ministerul Economiei Naţionale, după 6 septembrie 1940, funcţie pe care a primit-o de la conducerea Mişcării Legionare.
 
Într-un dialog cu Petre Ţuţea, din 1991, Marian Munteanu i-a ascuns filosofului că discuţia e înregistrată:
 
 
Din dialog, reiese: 
 
Petre Tuţea, către operator: „Ce, mă, filmezi?“
Operatorul: „Nu, nu...“
Marian Munteanu: „Nu, domn' profesor. suntem numai noi, nu este pentru niciun fel de… nu se dă nicăieri. Staţi liniştit!“

Mesia din Piaţa Universităţii, şeful studenţilor comunişti

Uimitor, după ce a fost luat în vizor de Securitate, Marian Munteanu devine preşedintele Asociaţiei Studenţilor Comunişti din Universitatea Bucureşti, o funcţie cu greutate care nu putea fi ocupată fără girul atotputernicului Partid Comunist Român. Imediat după dispariţia lui Ceauşescu, pe Marian Munteanu îl regăsim, la 23 decembrie 1989, ca fiind preşedintele proaspăt înfiinţatei „Ligii Studenţilor“. Tot Marian Munteanu a fost iniţiatorul şi coordonatorul demonstraţiei studenţeşti din Piaţa Universităţii în anul 1990.
 
Considerat o ameninţare de puterea politică venită imediat după Revoluţie, el a fost arestat la 13 iunie 1990, eliberat după-amiază şi apoi sechestrat şi bătut cu brutalitate în dimineaţa de 14 iunie 1990 în sediul Universităţii de către minerii coordonaţi de forţele de ordine şi reprezentanţii conducerii statului. A fost transportat în stare gravă la spital. După alte patru zile, a fost din nou arestat abuziv şi închis la penitenciarul Jilava, fiind eliberat după două luni de detenţie, în urma presiunilor naţionale şi internaţionale. Pentru eliberarea sa au demonstrat paşnic sute de mii de oameni în Bucureşti şi principalele oraşe ale ţării.

În 2000, când s-a înfiinţat Alianţa Naţională, formaţiune rezultată din unirea PUNR cu Partidul Naţional Român, al cărui preşedinte era Virgil Măgureanu, fost şef al SRI, Marian Munteanu a elaborat un proiect de program acceptat iniţial de congresul alianţei, însă ulterior conducerea executivă îi exclude pe toţi candidaţii tineri de pe listele electorale pentru alegerile parlamentare. 
 
Pe aceeaşi temă:
 
 
citeste totul despre: