Elevii din România, dezamăgiţi de proiectul de buget al Guvernului Cioloş

Elevii din România, dezamăgiţi de proiectul de buget al Guvernului Cioloş

Bugetul gândit de Guvernul lui Dacian Cioloş nemulţumeşte elevii Foto Adevărul

Elevii din România se declară dezamăgiţi de importanţa scăzută pe care Guvernul Cioloş o acordă educaţiei, cerând amendarea proiectului de buget pentru anul 2016.

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC) solicită Guvernului Romăniei amendarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2016 şi alocarea sumei de 2 miliarde lei, cu destinaţia creşterii finanţării de bază a unităţilor de învăţamânt şi sprijinirii autorităţilor locale în acordarea finanţării complementare.

Reprezentanţii elevilor doresc ca statul să aloce în anul 2016 fonduri, în vederea decontării integrale a navetei elevilor, acordării de manuale la clasele a XI-a şi a XII-a, asigurării funcţionării optime a unităţilor de învăţamânt, asigurării pazei unităţilor şcolare, construirii de internate şi cantine şcolare, precum şi pentru investiţii în baza materială a şcolilor.

„Gratuitatea învăţamântului de stat este consacrată de art. 32 alin. (4) din Constituţia României, acest principiu fiind reluat şi de legea educaţiei, la art. 9 alin. (3). Finanţarea de bază este cea din care, conform art. 104 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale, se asigură cheltuielile materiale şi salariale ale unităţii de învăţământ. În momentul de faţă, ponderea dintre cheltuielile materiale şi cele salariale, acoperite prin finanţarea de bază, este de 1 la 9, în favoarea cheltuielilor salariale. Acest lucru nu poate demonstra decât că în ultimii ani statul a fost mai preocupat de lărgirea electoratului şi de adoptarea unor măsuri populiste (precum creşterile salariale), decât de investirea în educaţie, aceasta nu doar cu scopul reformării şi îmbunătăţirii constante a învăţământului, dar şi în încercarea de a lărgi accesul gratuit la educaţie pentru toţi elevii români, indiferent de situaţia materială. În momentul de faţă, în cheltuielile materiale acoperite de finanţarea de bază intră costuri precum acordarea manualelor, cheltuieli logistice si programe de formare a cadrelor didactice“, arată elevii.

În momentul de faţă elevii claselor a 11-a şi a 12-a nu primesc manuale, în ciuda articolului 64 alineatul (4) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, iar manualele pe care lucrează restul elevilor sunt prea învechite şi neadaptate nevoilor actuale ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi nici nu corespund cerinţelor setate de curriculumul naţional, astfel încât să fie folosibile - mai spun aceştia.

„Rezultatul este că elevii sunt nevoiţi să suporte costurile impuse de profesori în vederea achiziţionării de manuale. În cazul costurilor logistice, acestea sunt de cele mai multe ori acoperite de «fondul şcolii», colectat prin intimidarea părinţilor şi a elevilor, acest fapt reprezentând o încălcare gravă a dreptului elevului la educaţie gratuită. În acest sens, reprezentanţii elevilor doresc o majorare a finanţării de bază cu 1,5 miliarde lei, sumă care să fie destinată exclusiv cheltuielilor materiale. Din aceştia, apreciem că aproximativ 80 milioane lei vor acoperi costurile necesare pentru acordarea de manuale pentru clasele a XI-a şi a XII-a“, declară reprezentanţii elevilor.

Finanţarea complementară este cea din care, conform prevederilor art. 105 din Legea educaţiei, se asigură cheltuielile cu paza unităţii de învăţământ, transportul elevilor, precum şi investiţiile în infrastructura şcolară. Conform legii, finanţarea complementară se asigură din bugetul autorităţilor locale, dar şi din bugetul de stat, din sume defalcate din taxe şi impozite.

„În prezent, situaţia este dezamăgitoare, contribuţia Guvernului la finanţarea de bază fiind de 0 lei, iar cele mai multe dintre autorităţile locale refuză să aloce banii necesari. Din cauza dezinteresului statului, elevii sunt nevoiţi să cotizeze cu sume de bani, în aşa-zisul «fond al şcolii», pentru a acoperi cheltuielile necesare cu paza unităţilor de învăţământ. Solicităm Guvernului alocarea a 500 milioane lei din bugetul de stat pentru finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ, sumă care va fi împărţită pe fiecare unitate adminitrativ-teritorială în parte, conform art. 105 alin. (3) din legea educaţiei, urmând ca autorităţile locale să o suplimenteze.

De asemenea, solicităm abrogarea, prin legea bugetului, a art. 15 din OG nr. 29/2013, prin care naveta elevilor, care învaţă în altă localitate decât cea de domiciliu, a fost plafonată la 26 lei/3 km + 2 lei/km, acest fapt ducând la creşterea abandonului şcolar cu peste 1%. Efortul bugetar al decontării integrale a navetei este de aproximativ 75 milioane lei, o sumă mică, în opinia noastră, în raport cu efectele produse, de încurajare a accesului la educaţie a elevilor din medii defavorizate, care locuiesc în mediul rural“, afirmă cele două structuri ale elevilor.

În prezent, în România părăsirea timpurie a şcolii este de 18,5%, în contextul în care ţara noastră şi-a asumat, prin strategia Europa 2020, scăderea acestui procent la 11,4%.

„Consiliul Naţional al Elevilor consideră inadmisibil faptul că statul român nu are ca principală prioritate investirea veritabilă în educaţie, ci doar atragerea de susţinere electorală din partea cadrelor didactice. Aceasta idee stă ca dovadă a faptului că puterea politică încă reprezintă un scop şi nu un mijloc în România. Nu vom aduce o modificare substanţială a eficienţei educaţiei româneşti dacă vom încerca doar să ridicăm moralul şi nivelul de trai al personalului unităţilor de învăţământ, în loc să investim în măsuri menite să rezolve câteva dintre cele mai presante probleme ale beneficiarilor direcţi ai educaţiei. Actuala viziune a Guvernului asupra proiectului de Lege a bugetului nu ne poate da de înteles decât faptul că şi în noul an şcolar un număr considerabil de elevi nu îşi vor permite să înveţe eficient, ajutaţi de manuale, vor fi împiedicaţi de costurile de transport să acceseze învăţământul, sau vor fi nevoiţi să acopere cheltuielile logistice ale şcolilor «donând» bani la «fondul şcolii». În asemenea condiţii, absenteismul şcolar din România poate adopta doar un sens ascendent“, a precizat Horia Oniţa, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor din România.

„În ultimii 10 ani, toţi guvernanţii şi-au asumat educaţia ca prioritate naţională, dar, din nefericire, acest lucru nu s-a reflectat şi în buget, sistemul de educaţia fiind lăsat codaş. Nu putem pretinde un învăţământ de calitate, atât timp cât acesta este unul inechitabil. În prezent, elevii din mediul rural sunt dezavantajaţi, costul navetei fiind decontat parţial, elevii cu o situaţie financiară precară plecând din start cu un handicap. România este obligată, prin angajametele luate la nivelul Uniunii Europene, să deruleze programe sociale, astfel încât până în anul 2020 rata părăsirii timpurii a şcolii să scadă la 11,4%. Nu putem pretinde elevilor rezultate peste medie la evaluările internaţionale, în contextul în care statul nu manifestă un minim de interes pentru situaţia învăţamântului. Guvernul trebuie să conştientizeze importanţa investiţiei în educaţie şi, împreună cu autorităţile locale, să aloce o finanţare corespunzătoare şcolilor din România, pentru ca elevii, beneficiari primari ai actului educaţional, să nu mai fie nevoiţi să cotizeze în aşa-zisul «fond al şcolii»” a menţionat Constantin-Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Pe aceeaşi temă:

Elevii din Constanţa vor sancţionarea penală pentru fondul şcolii

Şcoala ideală, în viziunea elevilor de la Constanţa. Materii utile, sistem de notare echitabil, pregătire pentru viaţă

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările