De ce a scăzut la 50% încrederea în Biserică. „Românii au început să perceapă că banul nu-i ochiul dracului, ci banul e ochiul Bisericii“

De ce a scăzut la 50% încrederea în Biserică. „Românii au început să perceapă că banul nu-i ochiul dracului, ci banul
 e ochiul Bisericii“

Biserica a ajuns la 50,6% credibilitate în sondajele de opinie                          FOTO basilica.ro

După 27 de ani de democraţie, încrederea românilor în Biserică a scăzut la 50%. Printre cauzele cele mai cunoscute care au determinat acest minim istoric, specialiştii indică scandalurile sexuale sau de corupţie în care sunt implicaţi ierarhi şi preoţi, dar şi o maturizare a credincioşilor care nu mai sunt dispuşi să despartă vorbele preoţilor de faptele acestora.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform ultimului sondaj de opinie efectuat de IMAS, aferent lunii septembrie 2017, Biserica ajuns la 50,6% grad de încredere în rândul populaţiei, fiind pentru prima dată în istoria Bisericii Ortodoxe Române (BOR) când credibilitatea ei coboară atât de mult.

Simonie sistematică în BOR

Dumitru Borţun, profesor universitar la SNSPA, spune că „în primul rând trebuie să precizăm că nu este vorba despre o scădere în sondaje a credinţei, este vorba de o criză de imagine a Bisericii, a instituţiei. Asta se întâmplă deoarece oamenii resimt tot mai acut diferenţa dintre exterior şi interior, dintre conţinut şi formă”.

În opinia specialistului în comunicare, „românii se maturizează din punct de vedere moral, adică tot mai puţini români acceptă dictonul <<fă ce spune popa, nu ce face el>>. Acesta este un dicton imoral. Oamenii generaţilor care vin cer o unitate între fapte şi vorbe. Oamenii, când văd că se întâmplă la Constanţa sau la Huşi, înţeleg că este vorba de o stare generalizată, nu de cazuri izolate. Şi în momentul acesta stai şi te gândeşti ce se întâmplă cu această instituţie, ca formă de organizare umană?”

În toate aceste ultime luni în care BOR a trecut prin mai multe crize de imagine, Dumitru Borţun, profesor la SNSPA, spune că instituţia a comunicat catastrofal. „Modul în care BOR reacţionează întăreşte supoziţia că nu ar fi corectă. Ei lasă impresia că tolerează păcatul, ceea ce este foarte grav pentru o Biserică. Este genul de scuză care se regăseşte în mai multe instituţii: să nu spunem asta, că dăunăm imaginii Bisericii. Când toată lumea ştie şi tu bagi gunoiul sub preş, tu dăunezi imaginii, nu cei care spun”.

O altă cauză ce a dus la scăderea încrederii, identificată de profesorul Borţun, ar fi simonia – vânzarea celor sfinte pe bani. „ Această simonie aproape sistematică, începând cu botezul, cununia, înmormântarea şi terminând la afacerile cu morminte şi cumpărarea parohiilor de către preoţi a ajuns să-i facă pe români să perceapă că banul nu-i ochiul dracului, ci banul e ochiul Bisericii. Este îngrozitor. Asta înseamnă că tu scazi în dragoste, în ataşament, în fidelitate, în încredere în faţa credincioşilor. Este o criză de imagine nu numai în ochii ateilor şi a liberilor cugetători care întotdeauna au criticat Biserica, ci în ochii credincioşilor care nu mai au încredere în Biserică. Ar trebui să-i pună pe gânduri”.

Dubla măsură a BOR

Bogdan Papacostea, teolog şi psihoterapeut afirmă că scădea în sondaje este una aproape firească . „Imediat după 1990 Biserica a fost, parţial, prin câteva nume, o instituţie a rezistenţei în România cu o încredere a populaţiei de peste 90% în sondaje. Încet, încet s-a erodat până la, conform sondajului IMAS, 50 %, ceea ce mi se pare absolut firesc. Este un trend european, ne încadrăm în Europa iar instituţia Bisericii nu mai este una importantă, una semnificativă. Este deja o instituţie marginală în societatea românească dincolo de spectacolul grandios pe care-l dă cu ocazia pelerinajelor, a închinării la sfintele moaşte etc. Din punct de vedere instituţional, Biserica ajunge să conteze din ce în ce mai puţin”.

Teologul  crede că sondajul acesta se referă mai mult la imaginea pe care ierarhii, în principal, şi clericii, în secundar, o au în ochii publicului.

„La cele mai recente scandaluri majore, Pomohaci şi Episcopul Corneliu al Huşilor, s-a văzut o dublă măsură: pe de o parte, Pomohaci exclus rapid din slujire şi apoi din preoţie, pe de altă parte, episcopul de Huşi susţinut şi lăsat în funcţie multă vreme şi în continuare protejat şi ţinut în puf. Această dublă măsură nu face decât să scârbească publicul care aştepta ca poama stricată din rândul sinodului să fie înlăturată”, adaugă Bogdan Papacostea.

Biserica mai are, însă, o problemă cu aşa-zişii credincioşi care oscilează între manifestări religioase şi fapte penale. „Credinţa românilor pare să fie într-o schizofrenie totală, pe de o parte avem manifestările grandioase cu ocazia marilor sărbători şi ele sunt fireşti, pe de altă parte avem, însă, viaţa cotidiană a românului care pare să nu aibă nimic de a face cu un cod moral. Suntem campionii violurilor, agresivităţii în familie şi pe stradă, campionii avorturilor, campionii mămicilor adolescente, suntem campioni la imoralitate din toate punctele de vedere. Credinţa presupune un cod moral, se pare că el nu există. Pare să fie un eşec radical al educaţiei din partea Bisericii şi a Şcolii”, conchide Bogdan Papacostea.

Patriarhia Română consideră sondajul irelevant

„Considerăm rezultatul acestui pseudo-sondaj total irelevant, manipulatoriu şi nedemn de un comentariu mai larg. Un sondaj făcut pe un număr extrem de mic de persoane, sondaj care nu include în răspunsul cerut şi cauzele limpezi care antrenează acest răspuns, este un sondaj incomplet şi deci profund irelevant. Încrederea în Biserica (o realitate plurală, de maximă complexitate) nu coincide niciodată cu <<încrederea>> în persoanele care o compromit uneori în mod punctual”, a declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Cel mai recent sondaj IMAS a fost realizat pe eşantion de 1.000 de respondenţi, prin metoda CATI (n.r. prin telefon), iar marja de eroare e de plus minus 3%. Conform ultimelor 3 sondaje IMAS, populaţia avea o încredere în Biserică de 56,4% (luna mai 2017), 51,3% (luna iulie 2017) şi 50,6% la finalul lunii septembrie.

Pe aceeaşi temă:

Ţârcovnicii intră în câmpul muncii! Nomenclatorul de meserii se îmbogăţeşte cu 18 activităţi din sfera Bisericii

Bugetul faraonic alocat Catedralei Mântuirii Neamului

 

citeste totul despre: