Cum şi-a bătut joc România până la capăt de bijuteria regală din Mamaia. În acest timp, bulgarii fac avere din vila ridicată de Regina Maria la Balcic

Cum şi-a bătut joc România până la capăt de bijuteria regală din Mamaia. În acest timp, bulgarii fac avere din vila ridicată de Regina Maria la Balcic

Ruina Palatului Regal de la Mamaia FOTO Facebook/ Sorin Belu

Club Castel din Mamaia, una dintre cele mai frumoase moşteniri lăsate de Casa Regală la malul Mării Negre, a devenit o ruină. Fostul Palat Regal a fost vândut la preţ de nimic şi ulterior abandonat.

Ştiri pe aceeaşi temă

În mijlocul staţiunii Mamaia tronează ruina castelului în care altădată regii României plănuiau viitorul ţării. Altădată o bijuterie a arhitecturii, construcţia a intrat în declin la scurtă vreme după Revoluţie, când a trecut în administrarea SC Mamaia SA, o companie înfiinţată după 1989 care a preluat o parte din activul staţiunii.
 

Deşi Palatul Regal din Mamaia a fost inclus în 1992 pe Lista monumentelor istorice, cu denumirea „Club Castel“, acest „amănunt“ n-a fost o piedică pentru vânzarea clădirii. În 2003, construcţia a fost înstrăinată unei societăţi numite „Light System“ SRL, contra sumei de aproximativ 850.000 de lei. Reprezentanţii firmei care deţine în proprietate bijuteria regală s-au schimbat foarte des de atunci. În prezent, societatea îi are ca administratori pe Alis Sadettin, Adrian Ionel Petrache şi Radoway Limited.

Incendiul care „a consolidat“ batjocura

Jurnaliştii publicaţiei Info Sud-Est au descoperit că fostul director al SC Mamaia, Dan Lucian Victor, este finul lui Bartolomeu Finiş, un apropiat al fostului premier Adrian Năstase şi al tripletei Dorin Cocoş - Alexandru Bittner - Adrian Petrache. Ultimul a devenit, după ceva ani, chiar proprietarul Palatului Regal. Ulterior, curtea palatului, în suprafaţă de aproximativ 1,5 hectare de teren, a fost vândută aceleiaşi firme de fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, cu 23 de euro/metrul pătrat.  

De când au preluat palatul din Mamaia, administratorii firmei n-au făcut nicio investiţie semnificativă, astfel că s-a degradat de la an la an, iar acum este o ruină. Tot interiorul construcţiei este devastat: camerele în care se odihneau regii României au devenit spaţii de depozitare, toaletele sunt sparte, iar acoperişul este grav deteriorat. În 2012, în urma unui incendiu puternic, mai bine de jumătate din clădire a fost distrusă.

Proiectul sfios al statului

Abia la sfârşitul anului 2018, Ministerul Culturii a făcut primul pas pentru recuperarea monumentului istoric. Ministrul George Ivaşcu a cerut în instanţă anularea contractului de vânzare dintre SC Mamaia şi firma privată, invocând faptul că Palatul Regal din Mamaia a fost vândut către societatea Light System fără ca statul să îşi exercite dreptul de preemţiune, conform Legii 422/2001.
 
Pe plan local, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa a amendat în 2017 SC Light System cu suma de 8.000 de lei, valoarea maximă care putea fi dată pe Legea 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Cum reprezentanţii societăţii au contestat sancţiunea, a urmat un proces care s-a judecat pe parcursul anului următor, Tribunalul Constanţa dând câştig de cauză direcţiei, care însă nu a cerut nici până în prezent executarea hotărârii. 
 
„Noi vom face ca această amendă să devină executabilă. Vom lua de la instanţă hotărârea definitivă şi o vom trimite la Administraţia Financiară, dar cum firma nu are venituri şi am înţeles că nici nu-şi plăteşte taxele, este greu de crezut că va fi executată“, spune Laura Tudosie, arhitect la Direcţia Judeţeană de Cultură Constanţa.
 
Reprezentanţii instituţiei au mers de mai multe ori în control, ultimul având loc săptămâna trecută împreună cu Poliţia Locală Constanţa, însă nu s-a ajuns la nicio înţelegere cu administratorii care locuiesc în Bucureşti, aceştia invocând faptul că nu îşi permit să investească în restaurarea monumentului.
 
Palatul Reginei 
 
Reşedinţa regală de la Mamaia a fost construită între anii 1924 – 1927 după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, iar ulterior decorată de Regina Maria cu mobilier personalizat pentru fiecare cameră, spune istoricul Delia Cornea, de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. 
 
Vorbind despre „Casele sale de vis“, Regina Maria amintea despre palat: „La Mamaia este de asemenea o căsuţă care poartă pecetea mea. Se găseşte pe aceleaşi locuri cu o casă mult mai puternică pe care eu şi regele am clădit-o pe nisipurile ţărmului întins aşa kilometri şi kilometri, care ne-a dat totdeauna la toţi o mare bucurie. Dar soarta a vrut ca regele să locuiască o singură dată în această casă, şi să o locuiesc singură. Ajunsese prea mare pentru mine, era o casă care trebuia umplută. Am dat-o mamei regelui. Amintindu-mi de propria-mi dorinţă fierbinte să am ceva al meu, am dorit să aibă şi ea o casă netăgăduit a ei. Aşa a trecut casa în stăpânirea ei, iar eu am luat pentru mine micul adaus pe care îl pregătisem lui Mihai", povestea regina României. 
 
Ultima vizită a lui Ferdinand la Mamaia a avut loc în mai 1927, prilej cu care a inspectat şi stadiul lucrărilor. Moartea sa survenită în vara aceluiaşi an, la 20 iulie 1927, a făcut ca Palatul Regal să nu fi fost locuit de regele României Mari.
 
 
De la regi, la bolşevici
 

Păstrându-şi doar 3.000 de metri pătraţi din domeniul de la Mamaia, Regina Maria a donat reşedinţa regală principesei Elena şi Regelui Mihai, care la acea vreme erau doar un copil. Aşadar, din decembrie 1927 şi până în vara anului 1932, Palatul Regal a fost refugiul Principesei Elena şi locul unde Regele Mihai îşi petrecea vacanţele la mare.

Pe locul pe care şi l-a păstrat, Regina şi-a construit o căsuţă denumită simbolic Casa Dalga (turceşte – Valul negru) obişnuind să vină aici mai ales la începutul toamnei, unde se bucura de întinderea nesfârşită a mării alături de fiica sa, arhiducesa Ileana, şi de doamnele de companie.

Palatul regal din Mamaia, locul pe care Regina Maria l-a adorat, dar în care nu a vrut să locuiască niciodată. Ce s-a ales din reşedinţa regală de vară
 

„Reîntoarcerea lui Carol al II-lea în ţară şi încoronarea sa aveau să schimbe cursul istoric al acestui frumos palat. Fiind obligată să-şi vândă proprietăţile, principesa Elena a înstrăinat către Armata Română reşedinţa contra sumei de 27.000.000 lei, bani pe care i-a folosit pentru a achiziţiona vila Sparta de la Florenţa, viitoarea sa reşedinţă“, spune istoricul. Aşa se face că Palatul a intrat în proprietatea Armatei şi a fost dat Flotilei Hidroaviaţiei, devenind club al ofiţerilor.

La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, reşedinţa a fost ocupată de generalii armatei sovietice care, la plecare, în noaptea de 1/2 noiembrie 1944, au vandalizat construcţia şi au furat tot ce se putea transporta. Palatul Reginei a fost refăcut după război şi a devenit în perioada comunistă „casă de odihnă pentru oamenii muncii“, conform unui ghid al anilor '60. În anii 1978 – 1979, palatul a fost renovat şi a devenit un club destinat turiştilor germani. Cu acest prilej, o parte din camere au fost modificate, a fost reabilitată reţeaua electrică, iar în faţa palatului a fost construită o piscină. Reşedinţa regală şi-a păstrat această destinaţie până la Revoluţie.

Balcicul, păstrat impecabil de bulgari, este un magnet turistic


În vreme ce Palatul Regal din Mamaia se ruinează, Vila de la Balcic, moştenirea familiei regale din Bulgaria, construită sub coordonarea Reginei Maria tot în perioada interbelică, pe vremea în care Cadrilaterul a aparţinut României, este o mare afacere turistică.

Administratorii bulgari ai domeniul regal de la Balcic au dezvoltat o întreagă industrie în zonă.

Domeniul castelului cuprinde şase case, câte una pentru fiecare copil al reginei, care a ridicat şi un paraclis unde a dorit să-i fie îngropată inima. S-a simţit cel mai apropiată de acest loc, regina evocând momentul descoperirii acestui ţinut desprins din „O mie şi una de nopţi“:

„Într-o plimbare prin Dobrogea, m-am apropiat deodată de o limbă de pământ lângă mare care a trezit în mine un fior cu totul deosebit: am avut ca o simţire că locul acesta mă aştepta dintotdeauna pe mine, ori trăisem totdeauna în aşteptarea lui“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: