Cum îi jigneau aliaţii nemţi pe soldaţii români în cel de-Al Doilea Război Mondial. Chiar şi ofiţerii erau insultaţi, bătuţi crunt şi ameninţaţi cu revolverele

Cum îi jigneau aliaţii nemţi pe soldaţii români în cel de-Al Doilea Război Mondial. Chiar şi ofiţerii erau insultaţi, bătuţi crunt şi ameninţaţi cu revolverele

Pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ofiţerii nemţi i-au înjosit pe aliaţii români, adresându-se la adresa ofiţerilor cu jigniri de nepermis.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul Alesandru Duţu dezvăluie probleme grave de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial: ofiţerii şi soldaţii români au fost ameninţaţi cu revolverele şi insultaţi.

Duţu îl citează pe generalul Radu Niculescu-Cociu, care a lăsat următoarea mărturie: „Insultând şi lovind pe ofiţerii şi soldaţii români, ameninţându-i cu revolverele, făcându-i porci, ţigani, barbari etc. şi împiedicându-ne de a trece materialele şi vehiculele la nord de Nipru s-a născut în sufletul ostaşului român o ură care nu cadrează cu camaraderia care trebuie să existe între ostaşul german şi cel român“. 
 
În octombrie 1943, nemulţumit de modul în care comandamentele germane tratau pe cele române la nord de Marea Azov, generalul Radu Niculescu-Cociu, comandantul Diviziei 24 infanterie, a informat pe generalul Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 3, că „ostaşii din armata germană, indiferent de grad, au întrebuinţat orice mijloc permis sau nepermis pentru a-şi asigura trecerea la nord de Nipru, mai întâi a vehiculelor şi materialelor germane, după care a cazacilor, gruzinilor civili şi apoi a armatei române. Insultând şi lovind pe ofiţerii şi soldaţii români, ameninţându-i cu revolverele, făcându-i porci, ţigani, barbari etc. şi împiedicându-ne de a trece materialele şi vehiculele la nord de Nipru s-a născut în sufletul ostaşului român o ură care nu cadrează cu camaraderia care trebuie să existe între ostaşul german şi cel român. Prăpastia care s-a săpat între aceşti ostaşi este atât de mare încât nu ştiu dacă în viitor se va mai putea realiza ceva“. 
 
La rându-i, generalul Maximilia de Angelis, comandantul Corpului 44 armată german, a informat eşaloanele ierarhice germane despre „greaua colaborare cu generalul Radu Niculescu-Cociu”; alte comandamente germane au raportat despr „defecţiunile unor ofiţeri şi unităţi române”. 
 
La acestea, feldmareşalul Ewald von Kleist a adăugat şi panica produsă la trecerea peste Nipru de la Cherson, precum şi de „influenţa alcoolului din depozitele de vin de la Aleski”. Comandantul Grupului de armate „A” şi-a exprimat însă speranţa că „dezacordul ivit va fi înlăturat în spiritul vechii camaraderii” şi a asigurat că partea germană „va face totul în acest scop”. 
 
În final, neînţelegerile au fost discutate la comandamentul lui Ewald von Kleist, buna înţelegere fiind restabilită, aşa cum raporta generalul Petre Dumitrescu generalului Ilie Şteflea la 30 noiembrie 1943.
 
La solicitarea lui Petre Dumitrscu, Ewald von Kleist i-a chemat pe generalii Radu Niculescu-Cociu şi Maximilian de Angelis, exprimându-şi regretul pentru cele întâmplate şi l-a rugat pe generalul român să uite incidentul. 
Considerând că trebuiau depăşite toate incidentele româno-germane, Petre Dumitrescu recunoştea, în raportul înaintat generalului Ilie Şteflea, la 30 octombrie 1943, că „unele incriminări aduse trupelor române par a fi juste în oarecare măsură“.
 
citeste totul despre: