Cum va ieşi Uniunea Europeană din criza provocată de COVID-19. „E fundamental ca ţările mai puţin dezvoltate să facă eforturi mai mari“

Cum va ieşi Uniunea Europeană din criza provocată de COVID-19. „E fundamental ca ţările mai puţin dezvoltate să facă eforturi mai mari“

Pregătirea şefilor diplomaţiei pentru summit                                  FOTO: Uniunea Europeană

Uniunea Europeană se confruntă de trei luni cu o situaţie dificilă provocată de noul coronavirus. Este o criză care se răsfrânge nu doar asupra sănătăţii populaţiei, ci are şi valenţe economice sau politice.

Valentin Naumescu, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, este specialist în relaţii internaţionale, cu o mare experienţă în diplomaţie. Acesta arată că, deocamdată, criza pandemiei nu s-a încheiat, fiind prematur să apreciem cum va ieşi UE din ea - mai „slăbită” sau „mai puternică”.

„Avem însă indicii tot mai clare că va ieşi profund schimbată, diferită de cea pe care o ştiam până în februarie, că va exista aproape sigur impact economic, probabil şi impact politic, şi, într-un sens foarte larg, chiar impact cultural, privind valorile şi modul de viaţă al europenilor”.

UE se îndreaptă spre o lume „postliberală, dezoccidentalizată şi deglobalizată, mai divizată şi mai fragmentată decât lumea liberală globală din care ieşim, o lume care se închide de-a lungul a numeroase falii şi abordări identitare, o lume aflată mai degrabă în căutarea securităţii şi protecţiei decât a libertăţilor şi deschiderii”, mai spune Valentin Naumescu.

Criza economică mai importantă decât cea sanitară

Dimensiunea crizei economice va fi cea care va influenţa în perioada următoare reacţia europenilor şi va arăta concret dacă UE trece cu bine acest test sau nu, dacă vom avea o Europă mai întărită sau, dimpotrivă, una slăbită. Tot dimensiunea crizei economice post-pandemie va influenţa şi modul în care cetăţenii europeni vor vota. „Oamenii vor lua decizii la vot în următorii 2-3 ani nu neapărat întemeiate pe eficienţa sau slăbiciunea răspunsului autorităţilor la agresiunea virusului, ci pe baza veniturilor şi puterii lor de cumpărare”, spune profesorul Naumescu (foto dreapta) făcând trimitere la alegerile de peste un an sau doi din Germania, Franţa, Italia sau Olanda.

Dacă Bruxelles-ul va reuşi să pună în aplicare programul de relansare economică despre care se vorbeşte, „UE poate ieşi întărită iar integrarea să avanseze pe principiul mai multă Europă. Dacă, dimpotrivă, urmează o criză economică majoră, un tsunami pentru companii, pieţe, investitori şi angajaţi, cu falimente în cascadă şi şomaj masiv, atunci UE va fi judecată foarte aspru de oameni şi i se vor reproşa multe, unele justificat, altele pe nedrept. Va apărea atunci, inevitabil, tentaţia liderilor politici, înainte de alegeri, de a da vina pe instituţiile UE şi pe „lipsa de solidaritate europeană”, tocmai pentru a masca propriile eşecuri şi neputinţe pe plan naţional”, explică Valentin Naumescu.

UE, răspunsuri „defazate” la criza COVID-19

Pe termen scurt, răspunsurile UE la criza Covid-19 au fost „defazate şi lipsite de credibilitate. Criza a agravat totodată clivajele interne pre-existente la nivelul Uniunii (est-vest, nord-sud, ţări bogate – ţări sărace etc.) şi a creat altele; a multiplicat dispute şi tensiuni interne, a exacerbat rivalităţi istorice, a deschis teme noi de tensiune, a lărgit spaţiul pentru nemulţumiri şi frustrări”, arată şi fostul diplomat al României în Rusia şi Ucraina, Dorin Popescu (foto dreapta), preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre”. 

Deoarece mecanismele de solidaritate şi coeziune la nivelul UE au funcţionat confuz şi anost este de aşteptat, explică specialistul, o degradare accelerată a încrederii populaţiei în capacitatea actualei generaţii de lideri europeni de a răspunde solidar la crize, iar această degradare va fi însoţită de diminuarea substanţială a încrederii noastre în proiectul european în ansamblul său, dincolo de expresiile particulare ale acestuia în retorica sau acţiunile liderilor săi.

Diplomatul explică faptul că indiferent de amploarea pe care actuala criză o va avea, nu sunt motive pentru a se anticipa un „deces” al UE şi poate nici o „comă profundă” a ei, putând fi pentru Europa un moment al reconstrucţiei care va produce modificări de substanţă, în interiorul aceluiaşi proiect.

„Însă este nevoie de medici, leacuri şi multă încredere regenerativă pentru ca pacientul să evite internarea la terapie intensivă. Diagnosticul este dur, terapia dificilă, iar recuperarea lungă şi parţială, dar pacientul va supravieţui (cu medicamentaţie pe termen lung; fără această medicamentaţie, următoarea criză poate fi letală)”, adaugă Dorin Popescu.

Cât de posibile sunt noi exituri

Pe termen scurt nu se vor înregistra noi exituri, spun specialiştii în relaţii internaţionale, dar se vor coagula impulsurile sociale pentru decizii de ieşire din Uniune preconizate a se produce ulterior. „Criza coronavirusului a credibilizat retoricile naţionaliste (eurocentrifuge şi eurosceptice), anunţând posibile consolidări ale rolului statelor naţionale în arhitectura politicilor paneuropene, un reviriment al deglobalizării pe continent. Pe termen scurt, criza pare a fi produs combustie proceselor de contestare a primatului democraţiei liberale în Europa, procese care se exprimă cu largă susţinere în unele ţări din est”, spune Dorin Popescu.

În ceea ce priveşte eventuala dorinţă de a ieşi din UE a unor ţări, sunt trei lucruri importante de luat în considerare, explică profesorul Valentin Naumescu: deznodământul pe termen mediu al Brexitului (3-4 ani), analiza cost-beneficiu a fiecărui stat (cu condiţia să fie făcută onest şi nu cu manipulări populiste grosiere) şi calitatea de stat contributor net sau beneficiar net.

„Este fundamental ca ţările mai puţin dezvoltate să facă eforturi mai mari, să recupereze cât mai repede deficitele istorice faţă de ţările înalt dezvoltate şi să respecte regulile UE, pentru a nu mai da „apă la moară” populiştilor care şi-au făcut deja loc în politica diferitelor state europene, ameninţând voalat sau explicit cu proiecte secesioniste de tip Frexit, Nexit, Italexit”, concluzionează profesorul Naumescu.

Pe aceeaşi temă:

Cum au ajuns orele de educaţie sexuală un proiect atât de greu de implementat în România. „Şcoala e doar un instrument la îndemâna potentaţilor din Biserică“

Cum a ajuns Constanţa un banal oraş de  provincie: „Peisajul stradal este groaznic, cu aspect de bazar, iar nordul staţiunii Mamaia arată ca un ghetou“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: