VIDEO Zece lucruri memorabile spuse de Nicolas Cage la TIFF. Cum a ajuns să-şi angajeze un „antrenor de băut“ pentru rolul cu care a câştigat Oscarul

VIDEO Zece lucruri memorabile spuse de Nicolas Cage la TIFF. Cum a ajuns să-şi angajeze un „antrenor de băut“ pentru rolul cu care a câştigat Oscarul

Nicolas Cage a vorbit despre cariera lui la masterclass-ul organizat de TIFF. FOTO: TIFF

De ce  renunţat la celebrul nume Coppola? De ce s-a apucat de filme? Cum şi-a angajat o rudă alcoolică pentru a-l consilia într-un rol de Oscar? Ce îi datorează lui Cher? De ce spune că actorii au o „viaţă de circ”? sunt câteva dintre dezvăluirile făcute de Nicolas Cage la masterclass-ul ţinut, duminică, în cadrul TIFF.

Sute de oameni au dorit să-l vadă şi să-l audă pe invitatul special al TFF de anul acesta Nicolas Cage la masterclass-ul pe care l-a susţinut celebrul actor, duminică, în sala de conferinţe a unui hotel din Cluj-Napoca.  Moderatorul evenimentului, directorul artistic al festivalului, Mihai Chirilov l-a purtat pe actor prin întreaga lui carieră, de la copilăria petrecută alături de celebrul unchi Francis Ford Coppola, la primele filme, la succesul Oscarului, l-a întrebat despre trucurile pe care le foloseşte pentru a intra în pielea personajului şi despre stilurile pe care le-a adoptat în actorie. 
 
 
Eu nu m-am considerat maestru niciodată, ci student. Cred că trebuie să rămâi întotdeauna un student. Cei care trăiesc în industria cinematografică trebuie să-şi păstreze mintea studentului, să nu le fie frică de eşec, să-şi asume riscuri. 
 
 
Nu aş putea spune că faptul că m-am născut într-o familie de cineaşti celebri (Francis Ford Coppola a fost unchiul său-nr) a fost un handicap. Am fost întotdeauna inspirat de familia mea şi de unchiul meu, deşi nu acesta a fost motivul pentru care am intrat în cinematografie. Am fost întotdeauna interesat de televiziune, îmi amintesc că atunci când aveam 4 ani şi mă uitat la televizor şi văzând această lume magică, încercam să-mi dau seama cum să ajung de pe covorul din living, care părea aproape ca un covor magic, în televizor; ceea ce se întâmpla în televizor era mult mai interesant decât ceea ce se întâmpla în livingul meu. Aş fi vrut să evadez de acolo. 
 
Cage a vorbit circa o oră şi jumătate la masterclass-ul TIFF . 
 
Tatăl meu a fost profesor de literatură comparată şi era foarte interesat de cinema. Aveam 7-8-9 ani şi tatăl meu, care avea proiector, ne punea filme. Aşa  am văzut Nosferatu sau The Cabinet of Dr. Caligary. Îmi provocau coşmaruri, dar mă şi inspirau, acest gen de expresionism german a rămas în mintea mea. Apoi, mă ducea la cinematograful de artă şi vedeam „Citizen Kane” ori „The Magnificent Ambersons” sau filmele lui Fellini. Am fost expus de foarte mic la filme fascinante. Petrecându-mi verile cu verişorii mei şi cu unchiul meu (Francisc Ford Coppola), am fost expus la muzică bună şi la cultură, astfel că în acest sens am fost binecuvântat.
 
Am simţit mereu presiunea numelui Coppola. Numele Coppola care reprezenta o moştenire extraordinară a rămas ceva ce a trebuie să învăţ să gestionez, deoarece ca tânăr actor care încearcă să aibă succes la Hollywood am fost pus în faţa situaţiei în care oamenii erau interesaţi numai de asta. Mergeam la audiţii şi uitam replicile din cauză că directorii de casting voiau să vorbim despre Apocalipsa sau Naşul (filme de-ale lui Coppola-nr). Pe când îmi spuneau: „să văd ce poţi”, nu mai eram pregătit. Atunci când mi-am schimbat numele după John Cage – compozitorul avangardist a cărui muzică mi-a plăcut încă de când eram mic, am simţit o eliberare. Pe paşaport mi-a rămas numele Coppola. 
 

 
Am încercat să-mi număr filmele, dar niciodată nu am reuşit să găsesc numărul corect. Trebuie să fie mai mult de 100, nu mai ştiu exact câte. 
 
Dacă nu era Cher (celebra cântăreaţă, partenera lui Cage din Moonstruck-nr) probabil aş fi fost concediat pentru că au fost mulţi actori buni care au dat audiţii. Ei i-a plăcut cum am jucat în „Peggy Sue got married”. Mie mi s-a părut că am făcut un rol jenant într-un mod grandios. Este genul de chestie după care vrei să te ascunzi sub masă. Ceea ce este interesant este că nu am vrut să joc în Moonstruck, eu voiam să fiu punck rock, să joc în „Vampire s kiss” (Sărut de vampir), să fiu avangardist. Am negociat cu impresarul meu că voi face „Moonstruck”, dacă mă lasă să fac „Vampire s kiss”.

Gary Oldman spunea odată că sunetul aplauzelor nu trebuie niciodată ignorat, deci sunt recunoscător pentru premiul Oscar obţinut pentru „Living Las Vegas” (Cage a luat Oscarul pentru cel mai bun rol masculin-nr). Nu m-aş fi aşteptat să primesc Oscar pentru acel rol, de fapt când am citit scenariul la insistenţele impresarului meu, care mi-a spus că ”Nick, ăsta e răspunsul tuturor rugăciunilor tale!”, acel film nu voia să fie făcut de nimeni la Hollywood. A fost refuzat de toate studiourile, nici măcar casele de film independente nu au dorit să-l face, era mult, mult prea întunecat pentru oricine pentru a-l lua în considerare. Am fost conştient atunci că nu voi câştiga niciodată un Oscar, atunci mi-am spus „hai să fac filmul acesta”. Am fost un sentiment că fac din plăcere filmul, e greşit te gândeşti că faci un film pentru Oscar”. 
 

Mi-ar plăcea să lucrez cu Christopher Nolan, care este un regizor extraordinar aflat într-o formă profesională maximă, iar Dunkirk a fost cel mai bun film din anul 2017. Am vrut să lucrez cu Jack Nicholson de un milion de ani, dar el nu face filme. Mulţi dintre eroii mei cu care mi-ar fi plăcut să lucrez au murit. Aş lucra cu Al Pacino, cred că e grozav, e cel mai bun.

Să faci filme este o viaţă de circ şi presupune de multe ori să fiu plecat de acasă şi să călătoresc distanţe mari. Aşa că atunci când sunt acasă îmi place să fiu cu familia, cu fiul meu, îmi place să mă uit la filme, încerc să citesc. Îmi place şi mâncarea sau un pahar de vin bun. Toate acestea sunt bune pentru suflet.

Eu sunt cea mai privată persoană celebră, sunt anti-celebritate, nu am Twitter, Instagram, Facebook, nu vreau să fiu văzut. Problema este că toată lumea are un telefon cu cameră video şi este fără rost să încerci să te ascunzi, pentru că oricum se va găsi cineva să te filmeze. Dacă cultura internetului mă face să ajung la oameni, accept acest lucru. 

Francis Ford Coppola mi-a spus că lucrul care-l face pe actor foarte bun este personalitatea lui.  David Lynch mi-a spus că e obligatoriu să te simţi bine când joci într-un film, pentru că dacă tu nu o faci, nici publicul nu se va simţi bine când se uită la acesta. 

Nu e un secret am avut anumite experienţe cu băutura. Când am făcut Living Las Vegas m-am filmat în timp ce beam şi apoi m-am uitat la filmări pentru a vedea cum sunt. M-am inspirat din mai multe roluri memorabile de beţivi.  (...) Vărul meu Roman Coppola mi-a spus: „de ce nu-l angajezi pe Tony Digman”. Tony Dingman era beţivul familiei. Aşa că l-am angajat să-mi fie „antrenor de băut”. El mi-a dat multe replici savuroase din film. El a condimentat scenariul. 

Replicile mele preferate din filme au fost improvizaţii.

„Cred că cel mai mare dar pe care poate să-l aibă un actor, sau orice alt artist de altfel, este imaginaţia, este  cea mai mare resursă. Alături de asta este  abilitatea de a se lăsa purtat de imaginaţie. Unii au fost înzestraţi cu mai multă imaginaţie decât alţii şi acesta este factorul definitoriu pentru cineva care vrea să urmeze calea artei. Imaginaţia poate fi stimulată cu trucuri şi aici intră în rol „nouveau şamanic”. Termenul „şamanic” l-am luat din cartea lui Brian Bates „The way of wyrd”. În  vremuri precreştine, şamanul se lăsa purtat de imaginaţie pentru a găsi răspunsuri la problemele comunităţii, fie că vorbim despre boli sau alte crize. Şamanul era cel care căuta răspunsurile. Brian Bates spune că toţi actorii, fie că ştiu sau nu, sunt şamani, deoarece atât în filme, cât şi în piese de teatru, ei caută în imaginaţie elementele le fac personajul autentic, credibil şi, speră, cei care se vor uita la personaj vor primi răspunsuri la propria lor viaţă.
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: