Românii dispar. Câţi vom mai fi în 2050 şi ce ar trebui să facă statul ca să crească populaţia ţării

Românii dispar. Câţi vom mai fi în 2050 şi ce ar trebui să facă statul ca să crească populaţia ţării

Maternitate  FOTO Adevărul

Simulările demografilor arată o scădere dramatică a natalităţii în România, în contextul lipsei unor măsuri eficiente luate de statul român. Profesorul Ioan Bolovan, un specialist implicat în studierea fenomenului, arată ce-ar trebui făcut pentru combaterea sporului natural negativ.

Ştiri pe aceeaşi temă

O serie de simulări realizate de specialişti români şi străini arată că populaţia României va scădea în anul 2050 la aproximativ 15 milioane de locuitori.

Profesorul Ioan Bolovan, prorector la UBB Cluj şi specialist în Demografie istorică, a fost membru în Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare, o structură care funcţiona pe lângă Ministerul Muncii şi era alcătuită din sociologi şi specialişti în demografie. Comisia a elaborat în 2006, la Sibiu, o prognoză demografică intitulată Carta Verde a Populaţiei. În realizarea prognozei s-au luat în considerare toate datele existente privind fertilitatea, migraţia, mortalitatea generală, mortalitatea infantilă, toate coordonatele care definesc coordonatele mişcării naturale şi ale mişcării  migratoare ale populaţiei.

Concluzia la care a ajuns comisia este similară cu cea a prognozei realizate de Fondul ONU pentru Populaţie.

„Într-o simulare a reieşit că populaţia României în 2050, dacă se păstrează toate tendinţele actuale, va fi undeva pe la 15,4 milioane de locuitori, iar în cealaltă simulare a reieşit 15,7 milioane. Diferenţele sunt minime“, explică profesorul clujean (foto în dreapta, credit foto: Facebook/Ioan Bolovan).

Specialiştii din comisie au emis şi un set de recomandări, cu măsuri care trebuie luate pentru prevenirea declinului demografic, însă autorităţile române responsabile nu le-au pus de atunci în practică. Potrivit profesorului clujean, în România actuală nu există politici demografice clar stabilite care să sprijine familia în România.

„Ridicăm de la un guvern la altul alocaţia familiei cu 50 de lei, cu 37 de lei. Facem ceva, dar acel ceva pe care-l facem este, în mare parte, un lucru care nu se regăseşte într-o mai bună gestionare a problemelor familiei cu copii“, este de părere Bolovan.

Ce măsuri ar trebui luate

Studiile europene în acest sens arată că România este singura ţară din UE care dă bani lunar părintelui pentru creşterea copilului. În ţările avansate din Uniune funcţionează alte forme clare de susţinere a familiei. Bolovan enumeră câteva: reducerea impozitului pe venit al părintelui în funcţie de numărul de copii; o serie de facilităţi în petrecerea concediului în familie cu subvenţii totale sau parţiale de la stat, tot în funcţie tot de venitul părinţilor; vouchere/tichete pentru cumpărarea de îmbrăcăminte, rechizite şi tot ce are nevoie copilul.

„Este vizibil că există în multe locuri şi printr-o subtilă manipulare şi, evident, o distorsionare a sensului firesc al acestor ajutoare pe care statul le-ar acorda. Iar cuantumul nu este chiar unul uriaş, dar politicienii, cei locali mai cu seamă, au ştiut să spună că acest ajutor familial - alocaţiile - sunt din graţia lor şi prin bunăvoinţa lor pentru a fi votaţi“, subliniază specialistul.

Pe lângă cele enumerate, Bolovan vine şi cu o idee proprie: flexibilizarea programului părintelui ca să poată duce şi lua copilul de la creşă, grădiniţă sau şcoală. 

„Sunt multe alte posibilităţi în privat, cât şi în sectorul bugetar, ca părinţilor să li se creeze pe durata primilor 3-4 ani sau chiar 6-7 ani, de comun acord cu patronul, cu directorul, cu cei din funcţiile de conducere, un program care să permită părinţilor să îmbine şi aceste obligaţii de serviciu, să şi le achite integral, dar şi să poată să-şi ducă copilul la grădiniţă, la creşă“.

Întoarcerea „stranierilor“ – o soluţie

Specialistul consideră că ar fi bine să nu se lase sarcina creşterii copiilor pe seama bunicilor. Soluţia – ca şi în cazul joburilor din sistemele militarizate – ar putea fi subvenţionarea de către Ministerul Muncii a unor bone temporare, care să îndeplinească condiţiile necesare. Şi astfel se creează şi noi locuri de muncă.

În opinia sa, aplicarea unor măsuri demografice ar putea aduce acasă o parte din cei 3 milioane de români din diaspora, plecaţi să-şi facă un rost: „Întorcându-se, ar putea să constituie acel rezervor de unde să mai dăm o gură de oxigen creşterii populaţiei“, crede specialistul.

Cauzele natalităţii scăzute în lume

Specialiştii vorbesc în prezent despre a doua revoluţie/tranziţie demografică. Prima revoluţie de aceste gen a avut loc în Epoca Modernă, pe care specialiştii o numesc „generozitatea părinţilor“. Iar revoluţia demografică actuală, când cuplul se centrează pe nevoile individuale şi nu pe naşterea de copii, e numită de specialişti „a doua tranziţie demografică“ şi e pusă sub semnul egoismului.

Întrebat cât durează o astfel de perioadă, acesta spune că prima revoluţie de acest gen a debutat la sfârşitul secolului al XVIII-lea în ţările vestice şi s-a întins pe aproape întreg secolul al XIX-lea. În România, estul şi centrul Europei, în secolul al XX-lea.

„Această a doua tranziţie demografică va fi un fenomen resimţit la nivelul a două generaţii, deci până după mijlocul secolului al XXI-lea se va păstra acest trend de a avea cât mai puţini copii, de a se centra cuplurile pe viaţa lor personală, fără asumarea responsabilităţii de a procrea şi de a asigura perpetuarea speciei“, adaugă istoricul.

Bolovan reia ideea unui demograf italian care susţine că, în 2050, 1 din 3 europeni nu va fi născut pe continent şi că acum Europa se confruntă cu „un fenomen demografic care se petrece oarecum tras la indigo cu ce s-a întâmplat acum 2000 de ani când Imperiul Roman a adus colonişti din nordul Africii, din Asia, din teritoriile pe care le au cucerit“.

Mai puteţi citi:

Analiza unui expert de la Harvard: Cum poate deveni România o ţară de succes

Profesorul James A. Robinson, autorul bestsellerului „Why nations fail“ (n.r. - „De ce eşuează naţiunile“), a explicat, ieri, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca unde a greşit România în dezvoltarea sa de-a lungul istoriei şi care sunt soluţiile pentru a ajunge să avem o ţară de succes. Principalii vinovaţi: Imperiul Otoman, comunismul şi, în prezent, instituţiile statului şi societatea civilă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: