Previziunea sumbră a unui virolog român din SUA: „SARS-CoV-2 poate ajunge ca nebunul care împuşcă în cerc pe toată lumea”
0
Virologul Cristian Apetrei, de la Universitatea Pittsburgh, atrage atenţia asupra pericolului SARS-CoV-2 şi explică de ce vaccinurile anti-COVID-19 funcţionează foarte bine, ce tratamente li se administrează pacienţilor din SUA şi cum ar putea evolua noul coronavirus şi boala pe care o provoacă
Profesor universitar şi cercetător în cadrul Diviziei de Boli Infecţioase a Departamentului de Medicină, la Şcoala de Medicină şi la Departamentul de Boli Infecţioase şi Microbiologie a Şcolii de Sănătate Publică al Universităţii din Pittsburgh, virologul Cristian Apetrei a explicat o serie de aspecte cotroversate, despre care se cunosc relativ puţine lucruri şi care au stârnit numeroase dezbateri în ultimul timp.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, Apetrei demontează una dintre teoriile celor care consideră că vaccinurile anti-Covid-19 nu sunt eficiente şi a vorbit despre cele mai eficace medicamente împotriva acestei boli.
Adevărul: Încă de când au apărut vaccinurile anti-covid au existat voci care se îndoiesc de eficacitatea acestor seruri, atâta timp cât ele nu asigură 100% că nu mai facem boala. Ce le-aţi răspunde acestora?
Cristian Apetrei: Ideea că am făcut un vaccin şi nu ne mai infectăm niciodată, nu o să mai avem nimic niciodată nu este adevărată. Trebuie să ne putem întâlni cu microbul respectiv ca să putem declanşa răspunsul imun. Mult mai eficace, mult mai scurt, nu mai facem boala clinică.
Dacă perioada de incubaţie este mai lungă de două-trei zile, în cele mai multe cazuri nu mai facem boală clinică. Chiar dacă avem virusul. Dacă perioada de incubaţie este foarte scurtă, de două-trei zile produc anticorpii şi dacă simptomele se instalează înainte de două-trei zile, s-ar putea să am o boală de foarte scurtă durata şi nu foarte severă.
Dar de cele mai multe ori, răspunsul imun produs de vaccin sau chiar de boală va preveni boala, va preveni simptomatologia severă şi va preveni decesul. Spitalele sunt pline de nevaccinaţi. Dintre cei decedaţi, cel puţin 80-90% sunt nevaccinaţi. Deci vaccinul îşi face treaba. Vaccinurile previn boala, controlează răspândirea epidemică a virusurilor şi bacteriilor care sunt grave.
Cum sunt trataţi pacienţii din SUA
Există tratamente eficiente în acest moment sau măcar perspectiva că le vom avea în viitorul apropiat?
Există tratamente în general eficiente. Aş putea vorbi despre cele din SUA. Avem mai multe situaţii. Dacă pacientul este spitalizat şi nu necesită oxigen se trece la terapie de întreţinere, cu sau fără antiviral (remdesivir sau, mai nou, molnupiravir). Dacă pacientul este la risc pentru progresie, atunci putem da antiviral. Dacă pacientul necesită oxigen minimal I se administrează şi antiviral, iar dacă necesarul de oxigen este mai mare, la antiviral se adaugă şi dexametazonă.
Cristian Apetrei este virusolog în Statele Unite şi e profesor universitar şi cercetător. FOTO Arhivă personală
Dacă pacientul are nevoie de administrare de niveluri mari de oxigen sau de ventilaţie neinvazivă va primi Dexametazonă şi antiviral, iar dacă pacientul este recent internat şi are un deficit de oxigen care creşte rapid, la medicamentele menţionate se adaugă baricitinib (sau alt inhibitor de janus kinaza că tofacitinib) sau tocilizumab/sarilumab iv (anti-IL-6). Ambele acţionează pentru temperarea furtunii de citokine.
Dacă pacientul necesită ECMO: dexametazonă, în timp ce pentru pacienţii internaţi de mai puţin de 24 de ore dexametazona plus tocilizumab.
În clipa de faţă s-ar putea evita un lockdown în România? Iar dacă acesta e inevitabil, în ce măsură ar trebui să existe restricţii severe şi pentru cei vaccinaţi?
Dacă cei vaccinaţi sunt infectaţi în primele două zile ei vor fi la fel de producători de virus ca şi cei nevaccinaţi. Problema este următoarea: dacă la restaurant chelnerii poartă toţi mască, dacă la restaurant sunt toţi vaccinaţi, atunci chiar dacă se transmite de la unul la altul nu vor face boală gravă pentru că acoperirea vaccinală e de 90%. La Delta e 86%. Deci în principiu poate fi evitat lockdown, dar cu condiţia să se poarte masca şi să ne vaccinăm cât mai mulţi. Altfel, în cazul în care totuşi se trece la lockdown, cei vaccinaţi ar trebui să aibă mai puţine restricţii. Însă ar rămâne obligatoriu masca şi evitarea aglomeraţiilor.
Cum ar putea evolua virusul
Există riscul să mai apară şi alte valuri cauzate de alte eventuale noi tulpini ale virusului?
Cu cât populaţia virală este mai mare, cu atât e mai mare riscul de a fi create variante modificate cu alterări în patogenicitate. Ar fi varianta de care ne temem fiind una complet rezistentă la vaccin-şi deci implicit şi la răspunsurile imune ale celor care au trecut prin boală. Virusul este un slab imunogen, şi din acest motiv anticorpii sunt induşi la niveluri joase şi nu persistă suficient. Răspunsurile memorie par a fi mult mai durabile, dar au nevoie de ceva timp pentru a intră în acţiune. De aceea, dacă imunizarea populaţiei nu se produce suficient de rapid sunt posibile noi şi noi valuri.
Numeroşi epidemiologi şi virusologi au spus că mai devreme sau mai târziu virusul va slăbi, iar boala va deveni ca o simplă răceală. Ne îndreptăm în această direcţie?
Aceste afirmaţii se bazează pe experienţa noastră de 100 de ani cu virusurile pandemice. Ştiţi că în 1918, un virus transmis de la porc direct la om a produs o pandemie în urma căreia au murit 100 de milioane de oameni. Apoi, virusul a circulat până în anii ‘40-’50. Şi n-a mai omorât. În general, odată cu adaptarea, răspunsurile imune forţează virusul să evolueze. Iar evoluţia implică pe de o parte evadarea răspunsurilor imune, pe de altă parte mai bună adaptare la gazdă.
Din punct de vedere ecologic, nicio specie nu are interesul să distrugă ecosistemul în care se află, deci nici SARS-CoV-2. O specie care se multimplică prin omorârea gazdei în decurs de o săptămână e o specie care trebuie să dispară repede. Şi atunci adaptarea se face spre o relaţie din ce în ce mai „armonioasă” între virus şi gazdă care să permită pe de o parte supravieţuirea virusului, iar pe de altă parte o toleranţă cât mai mare din partea gazdei. În realitate, în acest caz, cu SARS-CoV-2 noi nu putem şti, e încă un virus puţin cunoscut. Poate virusul asta e ca nebunul ăla care împuşcă în cerc pe toată lumea. Dar cei care susţin că virusul va deveni tot mai slab au în principiu dreptate. Majoritatea lucrurilor pe care le-am văzut până acum aşa au mers. În prezent, virusul se adaptează din ce în ce mai bine la gazdă şi încearcă să evadeze răspunsurilor imune. De obicei, toate modificările astea pe care le fac microorganismele vin cu un cost. Şi costurile sunt să piardă din patogenicitate. E posibil.
Dar oamenii ar putea într-un fel sau altul să accelereze acest proces?
Cu siguranţă, atenuarea virusului se va produce dacă noi vom vaccina cum a vaccinat Portugalia. Pentru că atunci, cel puţin 90% din cazuri vor fi foarte uşoare. Să zicem cu adevărat că vom avea o simplă răceală, cu nişte persoane care vor fi la mai mare risc şi alea vor trebui să se protejeze mai bine. Dar grosul problemei va fi rezolvat.
Se încarcă comentariile...
