Planul lui Putin după eşecul războiului-fulger: „Asedierea brutală a oraşelor şi teroare asupra civililor”
0
După ce strategia „atacului fulgerător” asupra Ucrainei a eşuat, Rusia a trecut la un război mult mai violent, care presupune atacuri asupra civililor cu o componentă psihologică: aceea de a înspăimânta şi demoraliza populaţia. Expertul militar în intelligence Ionuţ Şutea explică pentru „Adevărul” posibilele evoluţii ale situaţiei militare din Ucraina.
Strategia blitzkrieg, care presupunea cucerirea Ucrainei într-un termen extrem de scurt, a eşuat, iar odată cu aceasta Rusia a trecut la un război mai violent, care vizează spulberarea rezistenţei în oraşe, susţine expertul în intelligence militar Ionuţ Şutea. O componentă a acestui tip de război o reprezintă atacurile ţintite asupra civililor cu o componentă psihologică: de a înspăimânta şi demoraliza populaţia. Aceste împrejurări şi rezistenţa ucrainenilor fac din ce în ce mai evident faptul că Putin va trebui să ia în considerare un plan B: împărţirea Ucrainei între zonele din Vest care rezistă şi teritoriile cucerite, este de părere expertul.
Adevărul: Unul dintre posibilele scenarii după eşecul blitzkriegului armatei ruse este „scenariul Alep” – care reprezintă atacuri furibunde ale aviaţiei şi atacuri cu artilerie grea asupra oraşelor ucrainene, în special Kiev. S-a trecut la scenariul Alep? Cum s-au adaptat ruşii după eşecul iniţial?
Ionuţ Şutea: După cum ne-am aşteptat, invazia rusească a devenit mai violentă şi brutală ca urmare a eşecului de a executa un război blitzkrieg pentru a cuceri Kievul cât mai rapid şi a instala un regim pro-rus. Putem spune că ruşii încep să se adapteze tempoului dictat de ucraineni, respectiv replierea pe operaţii de învăluire şi avansări mărunte, renunţarea, în mare, la atacuri-fulger cu scopul de a penetra obiectivele cheie şi, probabil cel mai important, avansarea logisticii spre linia frontului chiar dacă acest lucru înseamnă încetinirea operaţiilor ofensive.
Asediile oraşelor, ştim din războaiele din Groznîi şi Siria, sunt de regulă foarte brutale şi îndelungate, iar cei ce plătesc cel mai mult sunt civilii. FOTO: Getty Images
„Ţintele civile sunt atacate pentru a demoraliza populaţia”
Ce înseamnă aceste ajustări?
Cea mai vizibilă consecinţă a acestei adaptări e că ruşii recurg la tacticile de casă, adică asediul oraşelor. Aceste asedii, ştim din războaiele din Groznîi şi Siria, sunt de regulă foarte brutale şi îndelungate, iar cei ce plătesc cel mai mult sunt civilii. Ruşii încep să opereze cu reguli de angajament mai relaxate, adică pot să deschidă focul spre orice obiectiv, fără restricţii, şi folosesc artileria grea la scară largă.
De asemenea, ca parte din tactica lor de asediere, ruşii ţintesc infrastructură civilă, şi nu doar militară. Pentru că un asediu urmăreşte slăbirea inamicului până la predare sau inabilitatea de a susţine războiului, acest lucru cere tăierea lucrurilor esenţiale pentru care oraşul asediat să supravieţuiască: apa, curentul, gazul, mâncarea şi serviciile medicale. Apoi, există un strat psihologic, unde atacurile devin aproape teroriste, unde ţintele civile sunt atacate pentru a înspăimânta şi demoraliza populaţia.
Ucrainenii rezistă, ruşii sunt în pană de idei
Cum răspund ucrainenii la această modificare de strategie?
Cu toate acestea, ucrainenii rezistă. Forţele ucrainene reuşesc să prevină înconjurarea oraşelor în majoritatea cazurilor, să întrerupă liniile de aprovizionare ruseşti prin ambuscade şi atacuri cu dronă, iar în câteva cazuri să lanseze câte o contraofensivă. Ruşii plătesc aprig pentru fiecare acţiune ofensivă sau de susţinere pe care o execută, până în punctul în care au nevoie de un repaus operaţional sau o regândire continuă a planului de asalt - iar acum par în pană în idei.
Ce alte tendinţe s-au conturat?
O altă tendinţă care s-a conturat este fragmentarea invaziei ruseşti pe zone de angajament (sau subteatre de operaţii), iar acestea încep să dezvolte realităţi specifice. Asta înseamnă că la nivel de analiză nu putem să generalizăm, ci trebuie să tratăm fiecare regiune sau front ca fiind diferit. Deşi acest lucru este evident acum, aşteptările ruşilor ar fi fost ca ofensiva să se desfăşoare uniform - ruşii ar fi executat un un avans rapid şi integrat din mai multe axe spre Kiev, şi spre centrul Niprului. Însă aceste „direcţii operaţionale” au devenit fronturi în toată regula. În schimb, acum vedem diferite ritmuri, diferite rezultate în diferite zone. Avansuri mari în sud, şi oarecum stagnări în nord-vest, nord-est, şi în est, cu mici excepţii.
Planul iniţial al lui Vladimir Putin de a instala un „guvern marionetă” se îndreaptă spre eşec. FOTO: EPA EFE
Planul B: dezmembrarea Ucrainei
Credeţi că Putin poate încă să-şi ducă la îndeplinire planul de a controla Ucraina şi de a instala un „regim marionetă”?
Logic vorbind, realitatea din teren trebuie să dicteze aşteptările politice, iar în acest caz, Kremlinul ar trebui să-şi modereze obiectivele. Este foarte improbabil ca Kremlinul să-şi îndeplinească obiectivul principal, acela de a prelua controlul asupra Ucrainei prin instalarea unui regim marionetă în Kiev. Ucrainenii au demonstrat că vor rezista şi că ura populaţiei faţă de invadatorii ruşi este astronomică. Aşadar, un regim interpus nu va supravieţui fără ocupaţie militară, iar forţa de ocupaţie va înfrunta o insurgenţie foarte hotărâtă şi bine aprovizionată - dacă determinarea ucrainenilor ne spune ceva.
Cred că Putin începe să ia în considerare un plan B, o împărţire a teritoriilor cucerite şi reducerea „Ucrainei neobediente” la un stat mic, concentrat în Vest, şi cu un Kiev pe muchie de cuţit, sub o ameninţare militară permanentă şi sub raza rachetelor Iskander din Belarus etc. Vedem deja că ruşii încearcă să formeze o mică „republică populară” în Kherson, cel mai mare oraş sub control rusesc. Rămâne de văzut dacă vor replica acest model la o scară mai largă. Împărţirea Ucrainei este un scenariu mult mai realist din punct de vedere militar, dar din punct de vedere politic tot este nesustenabil, mai ales pe termen lung. Chiar şi aşa, va trebui să ne obişnuim cu ideea că ruşii sunt dispuşi să ţină teritoriile cucerite sub ocupaţie pe termen nelimitat, chiar şi în lipsa acestui obiectiv clar.
Ce credeţi că va urma după aceste evoluţii?
Fără a mă hazarda, tind, totuşi, să cred că ruşii vor continua pe aceeaşi linie: escaladarea violenţei şi asedierea oraşelor-cheie. Acest lucru va duce, din păcate, la un număr crescut de victime civile. Pe plan general, cam atât pot spune în acest moment, pentru că mai departe trebuie să ne uităm la fiecare zonă de angajament sau direcţie operaţională pentru analiza ce se întâmplă sau s-ar putea întâmpla.
Armata rusă ţinteşte obiective civile în Kiev, iar populaţia plăteşte cel mai mare preţ. FOTO: Getty Images
Ce scenariu vedeţi posibil în Kiev?
Pe fronturile Kievului, ruşii mai au de manevrat până să asedieze capitala, iar nici acest deznodământ nu este bătut în cuie. La nord-vest, aşa-zisul „convoi de 60 de kilometri” s-a dispersat în grupuri mici de-a lungul satelor de la periferia capitalei şi au continuat pe două direcţii:
Vestul Kievului: să ocupe arterele principale de aprovizionare a capitalei cu muniţie, provizii şi alte lucruri venit dinspre vestul ţării şi Polonia. Avem indicaţii că ruşii construiesc puncte de operare înaintate la vest de Kiev. Aceste locaţii vor servi drept huburi de distribuţie logistică spre linia frontului şi de susţinerea manevrelor ofensive.
În Estul Kievului: ruşii eşuează atac după atac, prinşi în ambuscade antitanc executate impecabil de ucraineni. În ciuda acestor eşecuri ruseşti, această axă de avans se dovedeşte a fi sustenabilă din punct de vedere militar pentru ocupanţi. Rămâne de văzut dacă ruşii pot construi pe acest „cap de pod” sau vor fi împinşi la distanţă de o contraofensivă ucraineană sau de atacuri de-a lungul liniilor de aprovizionare în regiunea Sumy.
Scenariile războiului în diferite zone
Care sunt evoluţiile în celelate zone?
În est, ruşii au rămas blocaţi la porţile estice ale Harkovului, însă sunt formaţiuni ce s-au desprins şi se îndreaptă spre sud-est, pe marginea râului Doneţk. Aceste unităţi se alătura eforturilor de încercuire a „zonei de operaţii întrunite” (Joint Force Operations area), respectiv poziţiile ucrainene din Donbas ce sunt angajate dinspre est de către forţele ruseşti din aşa-zisele „republici populare din Doneţk şi Luhansk.”
În sud, ofensiva rusească are cel puţin trei puncte focus:
-asediul Mariupolui, ce pare a fi mai dificil pentru ruşi decât se aşteptau. Să vedem dacă ucrainenii ruseşc să spargă asediul, căci ruşii au nevoie cu disperare de această victorie. Recent au plusat cu o debarcare în Berdyansk pentru a întării linia de front.
-rezervorul Kakova, parte din canalul de nord al Crimeii. Acolo au cucerit ruşii cea mai mare centrală nucleară din Europa, după ce au tras cu artilerie în ea. O parte din aceste forţe au continuat spre est, însă această axă ar putea continua spre Zaporizhzhya, al şaselea cel mai mare oraş al Ucrainei, iar apoi spre Dnipro - al cincilea cel mai mare.
-axa pe râul Bug: au cucerit Kherson iar acum au avansat spre Nikolaev; oraşul este atacat, însă o mare parte din ruşi continuă spre nord în căutarea unei cotituri spre sud-vest. Ucrainenii au distrus podurile principale peste Bug tocmai pentru a bloca avansul ruşilor spre vest şi spre Odesa - premiul final. Însă înainte ca mult-aşteptata debarcare să aibă loc în Odesa, trebuie ca ofensiva pe uscat să înconjoare oraşul. Iar aici s-ar putea să intre în joc ruşii din Transnistria.
Apoi avem vestul Ucrainei. Această regiune devine o ţintă mai frecventă a atacurilor ruseşti pentru că misiunile contra logistice devin foarte importante pe termen lung. Ruşii vor căuta să pericliteze căile de alimentare ale Ucrainei dinspre NATO şi să distrugă nodurile logistice şi facilităţile de colectare regionale. De asemenea, rusii au lovit fabrici din industrial de aparare a Ucrainei, inclusiv cele se ocupa cu intretinerea avioanelor de vanatoare MiG-29.
Iar apoi avem nord-estul, anume zona Chernihivului. Puţin mai mare decât Kherson, Chernihivul este principalul obstacol ce ţine blocate forţele ruseşti ce vin dinspre axa nord-est. Ofensiva rusească de aici a pornit din zona Gomel (Belarus) şi Klimovo-Kintsy (zone de pregătire bine cunoscute încă din ianuarie). Dacă Chernihivul cade, aceste forţe vor întări avansul estic al ruşilor spre Kiev într-un mod semnificativ.
Ionuţ Şutea este analist şi instructor în Intelligence
Cine este Ionuţ Şutea
Ionuţ Şutea este analist şi instructor în Intelligence din Surse Deschise (OSINT), specializat pe sisteme militare şi conflicte armate. A fondat T-Intelligence, o platformă care are scopul de a informa cetăţenii transatlantici cu privire la problemele de securitate de interes comun. Analizele T-Intelligence au apărut în Forbes, Janes şi în rapoarte de securitate guvernamentale, precum cel întocmit de guvernul canadian în cazul avionului de pasageri doborât de iranieni deasupra Teheranului. Şutea a fondat Knowmad, un training în metode de cercetare şi analiză în OSINT prin care a pregătit peste 100 de cursanţi inclusiv din zona guvernamentală euro-atlantică. Este directorul de cercetare şi intelligence al Tactical Report, o firmă de consultanţă pe geopolitică şi apărare pe regiunea Orientului Mijlociu. A obţinut un masterat în studii de securitate, intelligence şi studii strategice de la Universitatea din Glasgow, unde şi predă periodic pe aceste teme. El este licenţiat în Studii de Securitate de la Universitate Babeş-Bolyai.
Se încarcă comentariile...
