INTERVIU Avertismentul pentru români al savantului care consiliază Suedia în epidemia de COVID-19: „Când eliminaţi restricţiile, veţi avea mai mulţi morţi“

INTERVIU Avertismentul pentru români al savantului care consiliază Suedia în epidemia de COVID-19: „Când eliminaţi restricţiile, veţi avea mai mulţi morţi“

Epidemiologul Johan Giesecke consiliază Agenţia de Sănătate Publică din Suedia FOTO Profimedia

„Prea mulţi oameni mor în Suedia“, se arată într-un reportaj al BBC despre strategia suedeză privind pandemia de COVID-19. Epidemiologul Johan Giesecke, care consiliază Agenţia de Sănătate Publică din Suedia, susţine într-un interviu pentru „Adevărul“, că decesele trebuie comparate după un an.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Prea mulţi oameni mor în Suedia”, declara, zilele trecute pentru BBC, Claudia Hanson, un epidemiolog de la Institutul „Karolinska”, cea mai mare instituţie de cercetare medicală din Suedia. Hanson se numără printre cei 22 de oameni de ştiinţă suedezi care au dat publicităţii o scrisoare deschisă în care critică abordarea relaxată a guvernului, care nu a stabilit, practic, nicio restricţie de circulaţie. Singura excepţie notabilă se referă la adunările publice la care sunt permise maximum 50 de persoane. 

„Strategia suedeză funcţionează”, spune, într-un interviu pentru „Adevărul”, Johan Giesecke, unul dintre cei mai experimentaţi epidemiologi ai lumii, care acum îl consiliază pe epidemiologul-şef al Suediei, Anders Tegnell, devenit cunoscut ca artizanul strategiei suedeze de abordare a pandemiei de COVID-19. Suedia are 18.926 de persoane infectate şi 2.274 de decedaţi, în timp ce România are 11.339 de persoane infectate şi 650 de decese, conform statisticilor din 28 aprilie. 

„Numărul de morţi de acum nu este relevant, dacă doriţi să comparaţi mortalitatea, ar trebui să aşteptaţi un an şi apoi să socotim decesele” - a mai declarat Giesecke, care face parte din grupul de cercetători care îl consiliază pe directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom, şi a fost cercetătorul-şef al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).

„Nu cred în măştile de protecţie. Dar este o idee bună să nu fie obligatorii afară. Riscul de infecţie este mult mai mic în aer liber”, a răspuns cercetătorul întrebat despre strategia României care prevede din 15 mai relaxarea restricţiilor cu condiţia purtării măştilor de protecţie în locurile închise. 
 
Autorităţile suedeze nu recomandă cetăţenilor purtarea măştilor, iar epidemiologul Johan Giesecke susţine că nu crede în eficienţa măştilor de protecţie. FOTO: EPA/EFE
 
Adevărul: Restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 sunt „relaxate”, pas cu pas, în mai multe ţări europene şi, în curând, probabil, fiecare ţară va adopta o strategie similară cu cea suedeză, bazată pe responsabilitatea oamenilor de a se proteja. Deoarece Suedia este ţara care are cea mai importantă experienţă în legătură cu această strategie, vă rugăm să ne spuneţi care sunt cele mai importante lecţii pe care le-aţi învăţat şi care pot fi utilizate de guvernele din alte ţări?

Johan Giesecke: Să aibă încredere în cetăţenii lor. Şi nu este un dezastru dacă câteva persoane nu respectă recomandările atât timp cât marea majoritate o fac.
 
Românii vor putea ieşi din casele lor fără restricţii, începând cu 15 mai 2020 (cu excepţia faptului că vor trebui să poarte măşti de protecţie în interior). Aveţi un sfat pentru ei, pe baza experienţei dvs.?

Nu cred în măştile de protecţie. Dar este o idee bună să nu fie obligatorii afară. Riscul de infecţie este mult mai mic în aer liber.
 
În multe ţări afectate de COVID-19, în special în ţările din Asia, masca de protecţie este sau va deveni obligatorie (în România, de exemplu, va trebui să o porţi în interior). Din imaginile pe care le-am văzut în mass media şi din discuţiile cu oameni care locuiesc în Suedia, am constatat că un număr mic de suedezi poartă măşti. Care este strategia oficială cu privire la măştile de protecţie?

Nu este necesară purtarea măştilor în public. Aproape nimeni nu poartă mască de protecţie în Suedia. 
 

Autorităţile suedeze nu au stabilit măsuri de restricţie a circulaţiei. FOTO: EPA/EFE

Există până acum suficiente date pentru a demonstra că „imunitatea de turmă” funcţionează? 

Nu.
   
Care este cel mai important lucru pe care nu îl ştim despre COVID-19? 

Dacă cei infectaţi vor avea imunitate şi cât va dura aceasta.

Care este cea mai mare îngrijorare a dumneavoastră în legătură cu această pandemie?

Că daunele cauzate de restricţiile de circulaţie vor fi mai importante decât cele provocate de pandemie.
 
Începând cu 1 februarie 2020, când guvernul suedez a clasificat COVID-19 drept o boală care reprezintă pericol pentru societate, credeţi că strategia adoptată de Suedia a fost cea corectă? De ce?

Da. Deoarece restricţiile de circulaţie nu vor avea niciun efect în analiza finală, care se va face peste un an. 
 
Există o dezbatere importantă despre ce cifre trebuie comparate atunci când analizăm modul în care funcţionează diferite strategii în diferite ţări. Care sunt datele pe care le consideraţi relevante în ceea ce priveşte strategia suedeză? 

Cele privind imunitatea populaţiei. 

Când putem trage linia şi să începem să comparăm cum au funcţionat diferitele strategii abordate de ţări?

Dacă doriţi să comparaţi mortalitatea, ar trebui să aşteptaţi un an până când socotim decesele. Când eliminaţi restricţiile, veţi avea mai multe persoane decedate. 

În centrul strategiei suedeze este responsabilitatea oamenilor în ceea ce priveşte autoprotecţia şi protecţia celorlalţi. Au manifestat suedezii responsabilitatea pe care aţi estimat-o / dorit-o pentru ca strategia să funcţioneze? 

Da.
 

Savantul suedez este îngrijorat de populismul unor lideri politici europeni care speculează tensiunile generate de restricţiile impuse de pandemia de Covid-19 

Se pare că alte ţări nu îşi pot baza strategia pe responsabilitatea oamenilor lor; credeţi că această responsabilitate poate fi atinsă şi în alte ţări fără a fi nevoie de sancţiuni? Cum?

De ce spuneţi că alte ţări nu pot avea încredere în cetăţenii lor? De ce nu încercaţi?

Credeţi că strategia suedeză ar fi posibilă în alte ţări? Care ar fi elementele de bază din alte ţări pentru adoptarea strategiei suedeze?

Cred că ar fi posibilă în orice ţară. Atâta timp cât recomandările sunt bazate pe dovezi şi acceptate de oameni.
   
„Guvernul monitorizează îndeaproape evoluţiile pandemiei COVID-19. Luarea deciziilor care sunt necesare, atunci când sunt necesare, pentru a limita răspândirea virusului şi pentru a contracara impactul său asupra societăţii ” - este unul dintre pilonii strategiei guvernului suedez. Care sunt evoluţiile pandemiei de COVID-19 pe care le consideraţi cele mai importante pentru o eventuală schimbare a strategiei (numărul de paturi de urgenţă încă disponibile? Numărul de decese? Numărul de ventilatoare? Numărul de infecţii?)

Toate elementele enumerate mai sus, cred.
   
Economia şi stilul de viaţă al oamenilor sunt două dintre argumentele strategiei suedeze. Ce răspundeţi criticilor acestei strategii care spun că nu trebuie să luăm în considerare riscurile economice atunci când ne confruntăm cu riscul de a pierde vieţile oamenilor, mai ales că Suedia este o ţară bogată? 

Cu siguranţă trebuie să ţii cont de economie. Există un punct de echilibru când daunele sociale depăşesc în gravitate numărul deceselor. Mai ales dacă oamenii încep să moară din alte cauze ca urmare a restricţiilor impuse pentru evitarea răspândirii COVID-19. De ceea ce mă tem cu adevărat sunt ramificaţiile politice ale restricţiilor. Acum vedem forţe întunecate în ascensiune în mai multe ţări din Europa. Oamenii care doresc putere folosesc deja pandemia pentru a-şi asigura mai multă putere. Situaţia din Ungaria este profund îngrijorătoare.
 
Viaţa de noapte în Suedia a rămas foarte efervescentă. Fotografie făcută, cu câteva zile în urmă, de Poliţia din Stockholm
 

Cine este Johan Giesecke
 

Johan Giesecke a activat ca medic clinician în boli infecţioase la Stockholm (Suedia) în anii 1980, iar activitatea sa cu pacienţii cu SIDA l-a făcut să fie interesat de epidemiologia bolilor infecţioase. A obţinut un masterat în epidemiologie de la London School of Hygiene and Tropical Medicine în 1992, unde a lucrat ca lector timp de câţiva ani. După aceasta a devenit epidemiolog-şef al Suediei (1995 - 2005), iar în timpul unui an sabatic 1999-2000 a condus grupul care lucrează la revizuirea Regulamentelor internaţionale de sănătate la sediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Din 2005 până în 2014 a fost cercetător-şef al Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC). Profesorul Giesecke a scris un manual despre epidemiologia bolilor infecţioase, iar acum predă despre acest subiect ca profesor emerit la Universitatea de Medicină a Institutului Karolinska din Stockholm.

Giesecke consiliază Agenţia de Sănătate Publică din Suedia, condusă de Anders Tegnell, epidemiolog pe care l-a angajat în vremea când conducea instituţia: „Am fost şeful lui, iar acum el e şeful meu. Avem o relaţie bună de colaborare”, spune Giesecke într-un interviu. Giesecke face, de asemenea, parte din grupul de cercetători care îl consiliază pe directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom.
   
Citeşte şi
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările