Grupul de la Cluj - evoluţia lui  Ioan Rus de la liderul politicienilor ardeleni care l-au înlăturat pe Iliescu din vârful PSD, la subiectul scandalului „golani şi curve“

Grupul de la Cluj - evoluţia lui  Ioan Rus de la liderul politicienilor ardeleni care l-au înlăturat pe Iliescu din vârful PSD, la subiectul scandalului „golani şi curve“

Ioan Rus şi Vasile Dâncu au fost cei care l-au sprijinit pe Victor Ponta să ajungă preşedinte al PSD.

Cum a ajuns Grupul de la Cluj de la imaginea politicienilor reformatori din capitala Ardealului, până la scandalul „golanilor şi curvelor”? Ce se întâmplă după ce ultimul membru care a rămas în „politica mare”, dar şi liderul Grupului de la Cluj”, Ioan Rus, a părăsit Guvernul? Este fostul şef al SRI, George Maior, un viitor succesor al lui Rus? „Adevărul“ vă prezintă o analiză a traiectoriei Grupului de la Cluj.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Grupul de la Cluj a fost un nume dat nevoii de schimbare, renunţării la imobilism şi centralism de tip bolşevic”, spunea sociologul Vasile Dâncu, strategul aşa-zisului „Grup de la Cluj” într-un interviu acordat în 2009. Ioan Rus, ultimul reprezentant al Grupului în Guvern, şi-a dat demisia, ieri, în urma unui scandal uriaş. Ce a însemnat „Grupul de la Cluj” în politica românească şi care este viitorul acestuia sunt întrebări pe care „Adevărul” le-a pus mai multor analişti politici. 

Cei trei miniştri de la apus

În anul 2000, trei clujeni au devenit miniştri în Cabinetul Adrian Năstase: Ioan Rus – ministru de  Interne,  Vasile Dâncu - ministru al Informaţiilor Publice, şi Vasile Puşcaş - ministru delegat, Negociator Şef al României cu Uniunea Europeană. Expresia de „Grup de la Cluj” s-a conturat în vara lui 2004, când Ioan Rus a pierdut alegerile pentru postul de primar al municipiului Cluj-Napoca. Cei trei politicieni au promovat ideea necesităţii de modernizare a PSD-ului şi desprinderea de anumiţi lideri, care reprezentau trecutul; „duşmanul public numărul 1” al Grupului de la Cluj era Ion Iliescu.
 
O altă linie importantă susţinută de clujeni a fost necesitatea descentralizării deciziei în partid. "Noi am dat aici, la Cluj, o bătălie importantă a social-democraţiei româneşti, am fost învinşi de mesajul politic venit de la Bucuresti”, spunea Ioan Rus în 2004. El a acreditat ideea că la Cluj s-au pierdut alegerile din cauza imaginii negative pe care o aveau baronii din alte organizaţii, arătând că Emil Boc, contracandidatul său, şi-a concentrat campania în jurul subiectului corupţie, scoţând în evidenţă baronii PSD din Vrancea sau Bacău. Grupul de la Cluj a reuşit detronarea în 2005 a lui Ion Iliescu de la şefia PSD şi alegerea lui Mircea Goană. Acelaşi Grup a avut un rol extrem de important în evoluţia lui  Victor Ponta în partid. 

Rus: „Orice negociere privind Transilvania se va face la Cluj” 

Grupul de la Cluj a promovat o descentralizare atât a PSD-ului, cât şi a ţării. "Ne trebuie programe politice adaptate nevoilor de modernizare şi integrare europeana pe care comunitatile le resimt. Trebuie sa avem curajul descentralizării şi în politica partidelor. Cred ca si noi, in PSD, vom gasi calea calibrarii regionale a partidului", a spus Rus. El a subliniat importanţa înfiintării unor structuri descentralizate: "Vom înfiinţa un departament pentru politici comunitare aplicate, un departament pentru proiecte multietnice, un departament pentru politici privind echitatea socială şi suportul comunitar. Vom revendica, în numele intereselor noastre transilvane însa, urmatorul lucru: orice negociere privind Transilvania se va face la Cluj sau în alt oraş din Transilvania, nu la Bucureşti. (...) Este nevoie de descentralizare şi de programe care să individualizeze, pentru că nu este firesc ca noi să răspundem despre cum funcţionează organizaţia din Bacău, ca sa dau un exemplu".
 

„Grupul de la Cluj era modernizator pentru că i se opunea lui Iliescu”

Grupul de la Cluj a susţinut modernizarea PSD-ului. Cât de eficientă a fost acţiunea politicienilor clujeni în cadrul socia-democraţilor l-am întrebat pe George Jiglău, analist politic şi cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj. „Grupul de la Cluj era modernizator prin simplul fapt că se opunea lui Ion Iliescu. Mircea Geoană însemna, la momentul respectiv, altceva, un suflu nou. Cel puţin la nivelul imaginii pubice, preluarea puternii de către Mircea Geoană a făcut bine PSD-ului. Se poate spune că după guvernarea Năstase, perioada Geoană de până la alegerile prezidenţiale din 2008 a adus un plus partidului, dar numai în ceea ce privesc imaginea şi discursul. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat  la nivel local, modernizarea nu se vede. Au rămas aceeasi oameni, Oprişan tot acolo a rămas, Mazăre - tot acolo, Nechita – tot acolo şi la Cluj au rămas aceeaşi oameni. Nu s-a schimbat mare lucru...”.  

„Rus nu va dispărea de tot. Trebuie să ia o pauză”

Jiglău povesteşte cum a apărut sintagma „Grupul de la Cluj”: „Sintagma Grupul de la  Cluj a fost creată de presă, la fel cum presa a creat mai multe expresii devenite celebre precum cea de <<baron local>>. Nu şi-au spus ei Gupul de la Cluj, la vremea aceea, când au decis susţinerea lui Geoană, cei trei aveau o mare influenţă în PSD. E de remarcat faptul că de 10 ani încoace fiecare dintre cei trei membri ai Grupului au avut traiectorii diferite. Ioan Rus s-a retras şi a revenit de mai multe ori din politică. Vasile Dâncu s-a concetrat pe cariera de jurnalist, analist, sociolog (Dâncu conduce institutul de sondaj IRES şi publicaţiile Sinteza şi Transilvania Reporter-nr), iar Vasile Puşcaş s-a orientat spre domeniul academic (este cadrul didactic la UBB-nr)”. 
 
Legat de viitorul politic al lui Ioan Rus, Jiglău arată că este posibilă o revenire: „Evoluţia carierei politice a lui Rus a cunoscut mai multe retrageri şi reveniri. El s-a retras o vreme după ce a pierdut alegerile locale din 2004, a revenit în 2012 ca ministrul de Interne, funcţie pe care a părăsit-o după scandalul Referendumului. În 2014, a revenit în Guvern ca ministru al Transporturilor, şi dispare după un incident la fel de îngrijorător. Eu nu cred că va dispărea cu totul de pe scena politică. Va lua o pauză. Lumea va uita ce a spus, afirmaţiile vor deveni un fel de anecdotă şi este posibil să se reîntoarcă. El trebuie acum să ia o pauză”.  

Viitorul nu este roz pentru „Grupul de la Cluj”

Jiglău crede că dacă până la începutul săptămânii din Grupul de la Cluj a mai rămas Ioan Rus, de ieri nici măcar el nu mai există în politica „mare”. „PSD Cluj a beneficiat de pe urma faptului că exista Grupul de la Cluj. Dacă e să analizăm rezultatele filialei locale, importanţa acestui Grup este supraevaluată. Filiala locală nu a asigurat formarea unei garnituri noi de tineri, care să  poată duce mai departe activitatea Grupului de la Cluj. Aceasta nu e o problemă doar în PSD, ci şi în PNL. Avem o problemă foarte mare cu elitele politice. Pe cât ne dorim un statut de oraş important la nivel regional, pe atât de slab arată politicienii din Cluj. Asta e situaţia de ani de zile. Capacitatea de înnoire e foarte slabă. Nu vine nimic din spate, cei ce au venit sunt foşti locotenenţi sau actuali locotenenţi”. 

Grupul de la Cluj se reinventează?

 
Analistul politic Adrian Ivan, director al Departamentului de Studii Internaţionale şi Istorie contemporană din cadrul Facultăţii de Istorie a UBB Cluj, crede că acţiunile din ultime vreme ale unor membri ai Grupului de la Cluj pot face parte dintr-o strategie. 
 
„Puterea unui grup politic şi economic nu ţine neapărat de calitatea de ministru a unora dintre membri. Grupul de la Cluj a fost puternic şi când  PSD a fost în opoziţie. E posibil că Grupul de la Cluj să se reinventeze. Domnul Goerge Maior şi-a dat demisia din funcţie de director al SRI, Ioan Rus a demisionat, probabil că există o resetare a grupului, în funcţie de calculul făcut în condiţiile actuale. Să nu uităm că actuala majoritate, chiar dacă parte puternică, e destul de şubredă. Pe de altă parte, nu sunt foarte multe zile până la alegerile din 2016. Probabil că au simţit că ceva scârţie şi au găsit această cale, nu tocmai fericită în cazul liderului incontestabil al Grupului – Ioan Rus, de a se reorienta”, crede Ivan. 

George Maior, posibil succesor al lui Rus 

Ivan crede că unul dintre meritele Grupului de la Cluj este schimbarea lui Ion Iliescu de la şefia partidului. „Au reuşit să-l schimbe pe Ion Iliescu 2005 care venea după 4 ani de mandat prezidenţial reuşit. Au reuşit să dea o altă direcţie, mai europeană, social democraţiei din România şi de asta se legă mai multe reforme ale politicilor publice pentru Ministerul de Interne, negocierile lui Vasile Puşcaş  pentru aderarea la UE”, detealiază Ivan.
 
El crede că unul dintre minusurile Grupului a fost eşecul de a crea o garnitură de tineri politicieni de valoare: „Nu au reuşit să pregătească o generaţie de politicieni noi care să preia mesajul şi să-l continue. Acest aspect e foarte puţin  dezbătut, dar este unul la care întreaga societate românească a rămas corigentă”.  El mai spune că noii lideri trebuie căutaţi în zona elitelor economice şi universitare. „Ioan Rus rămâne lider informal al Grupului. In ceea ce priveşte cariera politică, el va decide dacă o va continua. Depinde de el dacă va dori să identifice tinerii care pot să asume continuarea misiunii Grupului de la Cluj. Ei trebuie căutaţi în zona elitelor economice, universitare, Clujul e foarte ofertant din acest punct de vedere. Un lider de acest gen este George Maior, are o carieră serioasă, poate oferi un mesaj credibil. El nu este însă singurul”. Geore Maior are o imagine bună după mandatul 

Politicianul de la SRI, George Maior 

Deşi este din Cluj, cariera lui George Maior nu a coincis cu cea a celor trei miniştri – Rus, Dâncu şi Puşcaş. Maior a devenit cunoscut  în perioada octombrie 2006-ianuarie 2015, când a îndeplinit funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Tatăl său este Liviu Maior, ministru al învăţământului în perioada 1992-1996, apoi ambasador în Canada. 
 
Numit în 2000 în funcţia de Secretar de Stat şi Şef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politică de Apărare din Ministerul Apărării Naţionale, Maior a condus cu succes negocierile de aderare a României la NATO. La alegerile din noiembrie 2004 a fost ales senator de Alba pe listele PSD, funcţie din care şi-a dat demisia în 2006, când a fost validat în plenul Parlamentului ca director al Serviciului Român de Informaţii. El şi-a dat demisia anul acesta din fruntea SRI şi a fost desemnat ambasador al României în SUA. George Maior a publicat articole şi lucrări referitoare la drepturile omului, concepte de drept public, precum şi la politici de apărare la nivel global. George Maior este naşul de cununie al cuplului Victor Ponta şi Daciana Sârbu.

Ioan Rus, carte de vizită 

Cariera în administraţie a lui Ioan Rus a început în 1996, când a fost din august şi până în decembrie prefect al judeţului Cluj. În anul 2000, el a fost desemnat preşedinte al consiliului judeţean Cluj, funcţie pe care a îndeplinit-o mai puţin de un an, întrucât în decembrie a devenit  membru al Guvernului în Cabinetul Adrian Năstase. În 2003 a cumulat şi funcţia de vicepremier. Concomitent, în anul 2001, a fost ales în funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Cluj a PSD. În anul 2002 a devenit vicepreşedinte al partidului. Atât influenţa lui în partid cât şi averea lui aveau să crească substanţial în perioada 2000-2004, cât timp a fost ministru de interne. În această perioadă a apărut aşa-zistul „Grup de la Cluj”, care reunea trei miniştri importanţi Ioan Rus, Vasile Dâncu, ministru al Informaţiilor Publice, şi Vasile Puşcaş, negociator-şef cu Uniunea Europeană.  Una dintre deciziile importante care au fost influenţate de ei a fost alegerea lui Mircea Geoană în funcţia de preşedinte al PSD în 2005. Ioan Rus l-a susţinut puternic şi pe Victor Ponta să ajungă şef al partidului, în 2010. 

Victor Ponta i-a acceptat demisia lui Rus din postul de ministru al Transporturilor

Declaraţia care i-a atras demisia

În decembrie 2007 a demisionat din funcţia de preşedinte al PSD Cluj, funcţie care a fost ocupată de Vasile Dâncu, ales în ianuarie 2008. Ioan Rus a renunţat după o jumătate de an la toate funcţiile deţinute la nivel naţional şi local, păstrându-şi doar calitatea de membru PSD.  Rus a revenit pe scena mare a politicii în data de 20 aprilie 2013, când a fost ales în funcţia de vicepreşedinte PSD pentru regiunea Nord-Vest, compusă din 6 judeţe.  Pentru o scurtă perioadă de timp a fost ministru de Interne în Guvernul Ponta, dar a demisionat, în 2012, cu ocazia scandalului referendumului de demitere a lui Traian Băsescu. A revenit în Guvern, din vara lui 2014, ca ministru al Transporturilor. Rus este cel mai influent  clujean din punct de vedere politic, el derulând şi afaceri importante în domeniile auto, imobiliar şi hotelier. 
 
”România are 3 milioane de oameni să zicem, din forţa activă, în acest moment în Occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi prin Europa. Au poate 1500 de Euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia copiii se fac golani acasă şi nevastă-sa curvă. De 700 de Euro vin acasă jumătate”, a declarat Ioan Rus la emisiunea Jurnalul de Seară moderat de Cosmin Prelipceanu la Digi 24. La o zi de la aceste afirmaţii, Rus şi-a dat demisia. 

Vasile Puşcaş, carte de vizită 

Vasile Puşcaş a fost, în perioada decembrie 2000-decembrie 2004, Ministru Delegat în guvernul Adrian Năstase, Negociator Şef al României cu Uniunea Europeană. Sub coordonarea sa, Delegaţia Naţională de Negociere pentru Aderarea României la Uniunea Europeană a încheiat toate capitolele de negociere până în 17 decembrie 2004, la Consiliul European de la Bruxelles. Pe baza rezultatelor negocierilor de aderare conduse de echipa lui Vasile Puşcaş, preşedintele Traian Băsescu şi primul ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu au semnat, în 25 aprilie 2005, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. În urma negocierilor de aderare, România a obţinut cele mai multe perioade de tranziţie (50) pentru pregătirea aderării, comparativ cu toate celelalte state candidate din valul al cincilea de extindere. De exemplu, Polonia a obţinut 48 de perioade de tranziţie, Malta – 47, iar Ungaria – 35. Numele lui Vasile Puşcaş este legat şi de reacordarea Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate. El este diplomatul român care a negociat, la Washington DC (1992-1994), reacordarea acestui privilegiu comercial pentru România, într-o perioadă în care această ţară era considerată instabilă din punct de vedere democratic.
 
El a declinat, în 2004,  propunerea de a prelua funcţia de Ministru al Integrării Europene în Guvernul Tăriceau, motivând că făcea parte dintr-un partid intrat în opoziţie. În anul 2007, observând lipsa unei strategii coerente şi credibile a PSD, a renunţat să candideze la europarlamentare şi s-a retras din viaţa politică, dedicându-se carierei universitare. El este profesor la Facultatea de Studii Europene, Departamentul de Studii Europene, la Universitatea “Babeş-Bolyai”.

Vasile Dâncu, carte de vizită 

Vasile Dâncu este cunoscut drept strategul „Grupului de la Cluj”, dar şi al PSD-ului.  El a fost ministru în Ministerul Informaţiilor Publice în Guvernul Năstase, fiind cel care a iniţiat, împreuna cu Mona Muscă, Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public. Este unul dintre cele mai importante acte normative folosite în activitatea jurnalistică. După plecarea din Guvernul Năstase, Dâncu s-a retras treptat din politică, dedicându-se altor activităţi. El coordonează activitatea insitutului de sondaj IRES şi a publicaţiilor Sinteza şi Transilvania Reporter. El este profesor universitar la Universitatea din Bucuresti şi la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj.
 
Citeşte şi
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: