Evenimentele care au marcat Clujul în 2014: de la scandalul de corupţie al lui Horea Uioreanu la inaugurarea fabricii Bosch la Jucu

Evenimentele care au marcat Clujul în 2014: de la scandalul de corupţie al lui Horea Uioreanu la inaugurarea fabricii Bosch la Jucu

Horea Uioreanu FOTO: Mediafax

Scandalurile de corupţie în care au fost implicat Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, sentinţele definitive date în cazurile lui Sorin Apostu, fostul primar al Clujului, şi Uioreanu junior au marcat Clujul în 2014. În mai, Bosch deschidea, în comuna Jucu, de unde a plecat Nokia, o fabrică, iar în toamnă s-a inaugurat cea mai modernă sală polivalentă din ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

2014 a fost un an în care DNA Cluj şi justiţia nu au stat deloc. Instanţa a dat sentinţa definitivă în cazul fostului primar al Clujului, Sorin Apostu. La fel şi în dosarul lui Alexandru Uioreanu, fiul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, certat, al rândul său, cu legea. Cazul lui Horea Uioreanu este cel care a dominat anul 2014. După ce la sfârşitul lui mai Uireanu a stat în arest preventiv, în noiembrie Curtea de Apel Cluj a dispus arestul acestuia la domiciliu.

Ca investiţii, 2014 a adus Clujul o fabrică la Jucu, comuna de unde a plecat Nokia, şi o sală polivalentă, cea mai mare din ţară, inaugurată în toamnă prin concertul lui James Blunt.

JUSTIŢIE

Uioreanu senior, în arest la domiciliu

Curtea de Apel Cluj a hotărât, pe 12 noiembrie, ca fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu, care se afla în arest preventiv de la sfârşitul lui mai pentru fapte de corupţie, să fie eliberat miercuri, 12 noiembrie, din Penintenciarul Gherla. Acesta a ajuns acasă şi a declarat că familia i-a lipsit cel mai mult.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Horea Uioreanu, a fost arestat preventiv pe 29 mai sub acuzaţiile de luare de mită, fals în înscrisuri şi spălare de bani. Dosarul „Uioreanu” nu a ajuns încă în dezbatere de fond la instanţele de judecată, întrucât se fac ultimele verificări în camera preliminară. 
 
Potrivit de DNA Cluj, preşedintele suspendat al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a comis trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani. În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu „a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 - mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile”.
Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu „a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 - martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”.
 

Uioreanu junior, condamnat cu suspendare

Alexandru Uioreanu, fiul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat definitiv miercuri, 4 iunie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 8 luni închisoare cu suspendare pentru trafic de droguri. În acelaşi dosar au fost condamnaţi şi fraţii Ferenc Nagy şi Gyongyver Nagy, cei care, spuneau anchetatorii, aduceau drogurile din Ungaria. Primul dintre ei a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce al doilea a primit o pedeapsă de doi ani şi patru luni, tot cu suspendare.

Alexandru Uioreanu a fost arestat preventiv în data de 20 decembrie 2012, alături de doi fraţi, Ferenc Nagy şi Gyongyke Nagy. Procurorii DIICOT susţin că aceştia trei ar fi adus droguri din Ungaria şi le-ar fi distribuit prin şcoli. În martie 2013, judecătorii l-au condamnat pe Uioreanu Jr. la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni cu suspendare. Uioreanu Junior are un termenul de încercare de patru ani şi şase luni, timp în care, dacă mai săvârşeşte vreo infracţiune, va trebui să execute în regim de detenţie pedeapsa. Alexandru Uioreanu a fost acuzat de trafic de droguri de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Structura Teritorială Cluj.
Procurorii spun că Alexandru Uioreanu a deţinut şi comercializat 130 de grame de haşiş. Din probele de la dosar rezultă că Nagy Ferenc era distribuitorul principal, de la care se alimenta cu droguri şi Uioreanu Junior. Acesta şi-a petrecut sărbătorile de iarnă din 2013 în arestul poliţiei, la fel şi aniversarea de 17 ani.

Sentinţă definitivă în cazul primarului penal al Clujului

Fostul primar al Clujului Sorin Apostu, condamnat definitiv, pe 7 iulie 2014, la patru ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi spălare de bani, a fost dus, miercuri, la Penitenciarul Gherla. Fostului edil are dreptul să fie vizitat de trei ori pe lună de rude şi cunoscuţi.
Sorin Apostu era, din 2009 de când a deveinit primar al municipiului Cluj-Napoca, cel mai influent politician PDL-ist din oraş. Dosarul instrumentat de procurorii DNA a scos la iveală un sistem de mită bine pus la punct la care au contribuit multe firme din Cluj-Napoca. La 25 iulie 2013, Curtea de Apel Mureş l-a condamnat, în primă instanţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la spălare de bani, trafic de influenţă, instigare la fals sub semnătură privată. Instanţa l-a achitat pe fostul primar pentru infracţiunea de luare de mită şi pentru cea de complicitate la fals sub semnătură privată. Avocatul apărării, Gheorghe Mateuţ, a făcut recurs care se judecă la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie. Dosarul a scos la iveală faptul că ex-primarul folosea 17 cartele telefonice şi 22 de telefoane pentru a evita să fie interceptat atunci când vorbea despre mită. 
 
Fostul edil de Cluj este acuzat de DNA că a luat mită 94.000 de euro în schimbul încheierii unor contracte legate de asigurarea parcului auto al Regiei de Transport în Comun a oraşului şi de salubrizare. Pentru a se disimula provenienţa şi scopul banilor obţinuţi din actele de corupţie, între firmele care au primit contractele de la primărie şi cabinetul de avocatură al soţiei primarului au fost încheiate contracte de consultanţă juridică fictive.  
Potrivit aceluiaşi rechizitoriu al DNA, în perioada 2010-2011, omul de afaceri Călin Stoia, în calitate de administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A., i-ar fi dat fostului primar Sorin Apostu suma de 45.000 de euro, pentru ca acesta să-i favorizeze firma în obţinerea contractului de salubrizare a municipiului Cluj-Napoca. Denunţătoarea Aspazia Droniuc a susţinut că i-a dat mită primarului pentru a obţine contracte de asigurare a parcului auto al RATUC. Mai exact, femeia a susţinut că primarul a aranjat cu directorul regiei de transport obţinerea contractului de asigurare. Denunţătoare a fost condamnată la 3 ani cu suspendare. Instanţa a decis că Apostu nu se face vinovat de luare de mită în relaţia cu Stoia, însă este vinovat de trafic de ifluenţă în relaţia cu Aspazia Droniuc. 
 
 
Procurorii DNA Cluj i-au trimis marţi, 6 mai, în judecată pe patronii firmei clujene de transport în comun Fany, Eronim Ştefan Cadar şi soţia sa, Olezia Cadar. În judecată a fost trimisă şi şefa de la Direcţia Licenţe din cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR), Daniela Dobrilă, şi un şef atelier auto de la Fany, Ovidiu Paul Kelemen. Acuzaţiile ce li se aduc sunt de dare de mită în formă continuată, spălare de bani, fals în înscrisuri.

Ştefan Cadar a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv. Acesta este asociat în cadrul SC Fany Prestări Servicii SRL Cluj Napoca, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor concurente de: dare de mită în formă continuată (5 acte materiale); spălare de bani;  fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (2 acte materiale);  punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, în formă continuată (2 acte materiale); punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr de înmatriculare fals, în formă continuată (2 acte materiale).

Olezia Cadar a fost trimisă în judecată în stare de arest la domiciliu. Aceasta este asociat şi administrator al SC Fany Prestări Servicii SRL Cluj-Napoca (soţia primului menţionat), în sarcina căreia s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor concurente de: dare de mită în formă continuată (4 acte materiale); spălare de bani; fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (2 acte materiale); punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat;  punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul cu numere de înmatriculare false.

Tot în stare de arest la domiciliu va fi judecată şi Daniela Dobrilă, director la Direcţia Licenţe din cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) Bucureşti. Acuzele ce i se aduc sunt săvârşirea infracţiunilor concurente de: luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii; complicitate la spălare de bani; fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (2 acte materiale).

În stare de libertate va fi judecat Paul Ovidiu Kelemen, şef atelier auto la SC Fany Prestări Servicii SRL Cluj Napoca, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor concurente de:  punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, în formă continuată (2 acte materiale);  punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr de înmatriculare fals, în formă continuată (2 acte materiale).
Procurorii DNA Cluj au beneficiat de sprijinul de specialitate al S.R.I. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj.

Şeful de la Inspectoratul de Control în Trafic despre angajaţii incoruptibili: „Am nişte retardaţi pe care nu-i pot ţine în frâu”

Rareş Pop, fost şef al instituţiei care controla traficul rutier comercial în şapte judeţe din Ardeal şi vicepreşedinte al PNL Cluj, a fost trimis, în iulie, în judecată. Procurorii spun că el intervenea aproape zilnic pentru anularea amenzilor date de subordonaţi. El deţinea patru service-uri de testări şi inspecţii auto. Directorul regional al ISCTR Rareş Pop este acuzat de procurorii DNA că a dispus revocarea din funcţie a inspectorului coordonator al ISCTR Alba, Călin Corodea, deoarece doi inspectori de la această instituţie au amendat cu suma de 9.000 de lei, Şcoala Generală din Bistriţa, judeţul Alba. Cei doi inspectori au aplicat o sancţiune contravenţională deoarece microbuzul şcolar cu care elevii erau transportaţi la o şcoală din Alba Iulia, nu avea tahograf. DNA a furnizat presei o serie de stenograme ale discuţiilor lui Pop, publicate în Evenimentul Zilei. Din discuţiile purtate de Rareş Pop, rezultă că scandalul a ajuns la ministrul Educaţiei şi la prefectul de Alba, Gheorghe Feneşer, care ar fi cerut ca toţi inspectorii de la ISCTR Alba să fie daţi afară. Într-o discuţie telefonică purtată de Rareş Pop şi inspectorul coordonator al ISCTR Cluj, Claudiu Crişan, rezultă că prefectul de Alba, Gheorghe Feneşer i-a solicitat, şefului de la Alba, un raport scris "cu situaţia penibilă" în care a fost pusă şcoala din Bistra. În această discuţie, Pop îi descrie lui Crişan o discuţie avută cu şeful ISCTR Alba, Călin Corodea, despre situaţia creată dar şi despre o alta, din trecut, când aceiaşi doi inspectori au aplicat legea de data asta cu maşinile Teatrului Român de Comedie.

Eliberarea lui Radu Bica, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj

Radu Bica, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a fost eliberat condiţionat miercuri, 5 noiembrie, din Penitenciarul Gherla, după ce a executat o parte din cei 5 ani de închisoare pentru luare de mită.

Fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Radu Bica (PDL), acuzat de luare de mită, a fost condamnat, în octombrie 2012, definitiv la cinci ani de închisoare cu executare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul acestuia împotriva unei decizii a Curţii de Apel Cluj. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, ca nefondat, recursul declarat de fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Radu Bica, acuzat de luare de mită, împotriva unei decizii din 28 mai a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost menţinută în cazul său pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare dată de Tribunalul Cluj. Instanţa supremă a dispus ca din pedeapsa de cinci ani de închisoare lui Bica să îi fie scăzută perioada în care a stat în arest preventiv, respectiv din 1 noiembrie 2011 până în 4 octombrie 2012. Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă, astfel că Radu Bica mai are de executat aproape patru ani de închisoare. 
În 25 noiembrie 2011, fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica şi femeia de afaceri Aspazia Droniuc au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Cluj pentru fapte de corupţie. Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2011, Radu Vasile Bica ar fi acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012.
 

Comisarul şef Valentin Tătar de la DNA Cluj, care a dat informaţii secrete din mai multe anchete ale colegilor săi, s-a prezentat, joi, 4 septembrie, în faţa unui judecător, la Tribunalul Cluj, care trebuia să parafeze acordul de vinovăţie prin care a fost de acord, în iulie 2014, când a fost trimis în judecată, cu pedeapsa de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Valentin Tătar (în costum gri, foto dreapta) a furnizat informaţii secrete din dosarul în care au fost trimişi în judecată pentru corupţie Horea Uioreanu, oamenii de afaceri Ioan Bene, Vasile Pogăcean şi Gabriel Davidescu, respectiv consilierul judeţean PNL, Ioan Petran, dar şi din dosarul instrumentat de procurorii militari ai DNA, în care sunt inculpaţi Horea Uioreanu, un fost ofiţer SRI, Anca Albu şi fostul subprefect al Clujului Mihnea Iuoraş.

Reamintim că Valentin Tătar a dat informaţii secrete din mai multe dosare care încă se află pe rolul DNA Cluj. Vorbim de dosarul cărnii stricate unde firma clujeană Michelangelo SRL a fost cercetată, iar patronii săi, Bogdan Curticiu şi Sorin Seleşiu, au fost arestaţi de DIICOT Bucureşti, după ce au vândut zeci de tone de carne stricată.
Valentin Tătar ar fi fotografiat un document aflat într-un dosar penal care avea legătură cu firma Michelangelo SRL  şi a  fost prins în flagrant cu ajutorul ofiţerilor SRI, care au montat în biroul poliţistului de la DNA tehnică audio şi video. După ce a fotografiat respectivul document, Tătar a fost prins în flagrant la ieşirea din sediul instituţiei.

Şi-a avertizat naşul de cununie, cercetat în prezent. În apropierea sediului DNA Cluj, Valentin Tătar s-a întâlnit cu senatorul Alexandru Cordoş de la PSD Cluj, naşul său de cununie, care este anchetat din 12 august de DNA Cluj sub acuzaţia de favorizarea făptuitorului. Surse judiciare, citate de evz.ro, susţin că discuţiile aveau loc în maşina senatorului şi că în acest timp, poliţistul şi naşul său îşi închideau telefoanele pentru a nu putea fi ascultate. Discuţiile dintre cei doi se refereau la faptul că DNA Cluj a deschis un dosar pe numele lui Horea Uioreanu şi Ioan Oleleu, politicieni care la momentul respectiv conduceau Consiliul Judeţean Cluj. Tătar i-ar fi atras atenţia naşului său că telefoanele celor implicaţi în dosarul de corupţie sunt ascultate şi să aibă grijă ce vorbeşte cu acesta.

Subofiţer SRI, implicat în scandal de corupţie

Anca-Elena Albu, fost subofiţer în cadrul SRI, a fost pusă sub urmărire penală de către DNA fiindcă că i-a permis lui Horea Uioreanu, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să aibă acces la informaţii care nu erau destinate publicităţii. Aceasta este cercetată sub control judiciar. În acelaşi dosar sunt puşi sub acuzaţie mama subofiţerului SRI din Cluj şi fostul subprefect al judeţului, Mihnea Iuoraş.

Procurorii militari din cadrul DNA au început urmărirea penală faţă de Anca-Elena Albu, fost subofiţer SRI Cluj, faţă de mama acesteia, Silvia Bălaj, a fostului subprefect Mihnea Iuoraş şi a lui Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Anca-Elena Albu este fost subofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană de Informaţii Cluj şi este acuzată de DNA că ar fi divulgat informaţii confidenţiale, dar şi că i-ar fi permis accesul la informaţii lui Horea Uioreanu. Acesta, în schimb, trebuia să asigure că ea va fi transferată de la SRI la SIE. Acuzaţiile ei sună în felul următor: „săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, săvârşită în formă continuată“. Mama ei, Silvia Bălaj, e acuzată de complicitate la acţiunile fiicei. Acuzaţii similare i se aduc şi fostului subprefect al judeţului Cluj, Mihnea-Iuoraş.

INVESTIŢII

O fabrică Bosch la Cluj

Bosch a inaugurat la data de 9 mai 2014 cea de-a doua fabrică de componente pentru tehnologia auto din România: în această nouă unitate de producţie din Cluj, furnizorul global de tehnologiei şi servicii va produce componente electronice şi dispozitive de control pentru industria auto din Europa. Aceste componente vor fi folosite, de exemplu, în sistemele de asistenţă la conducere şi în sistemele de siguranţă, cât şi în cele de reducere a consumului de combustibil. Tot la Cluj se va fabrica în viitor şi „inima” sistemului de propulsie eBike pentru bicicletele electrice. Compania a investit peste 70 de milioane de euro în noua fabrică, situată la circa 300 de km nord-vest de Bucureşti. Suprafaţa totală destinată producţiei este de circa 38.000 de metri pătraţi.

Din punct de vedere organizatoric, noua fabrică aparţine diviziei Automotive Electronics a grupului Bosch, care dezvoltă şi produce dispozitive electronice de control şi comandă pentru industria auto şi alte sectoare de activitate. Această activitate se desfăşoară în 13 unităţi de producţie la nivel mondial,  cu aproximativ 24.000 de angajaţi.
La Jucu se produc circa 20 de produse dintre care amintim o placă de control pentru ştergătoarele de parbriz, o componentă care reglează intensitarea ventilatorului de răcire a motorului, un filtru de aer etc. Unul dintre cele mai spectaculoase produse este partea electronică a instalaţiei electrice a e-bikeului, bicicleta cu motor care este foarte populară în Europa.
Grupul Bosch este prezent la Cluj încă  din luna noiembrie 2013, cu primul său centru de cercetare şi dezvoltare din România. Activitatea predominantă desfăşurată aici este dezvoltarea de componente electronice şi software pentru produsele fabricate în unitatea locală de producţie. În plus, centrul oferă servicii de inginerie atât unităţilor de producţie Bosch, cât şi clienţilor locali. Grupul Bosch este reprezentat în România în patru oraşe: Bucureşti, Blaj, Cluj şi Timişoara.
 
 
Cea mai mare Sală Polivalentă din România a fost inaugurată luni seara, 27 octombrie, la Cluj, după 19 luni de lucrări, în urma unei investiţii de 70 de milioane de lei de la bugetul local al Primăriei  Cluj‑Napoca.

Peste 1.100 de oameni, peste 260.000 de ore de muncă, 19 luni şi o investiţie de 70 de milioane de lei sunt cifrele care definesc cea mai mare Sală Polivalentă din România, deschisă luni seara, 27 octombrie, la Cluj. Inaugurarea oficială va fi făcută prin concerutul lui James Blunt din 31 octombrie. Imobilul a fost ridicat de asocierea de firme condusă de constructorul sibian CON-A, proiectată de Dico & Ţigănaş. Sala Polivalentă este o clădire multifuncţională, care la apăsarea unui buton îşi poate schimba configuraţia pentru a găzdui competiţii sportive sau mari evenimente culturale. Construcţia se remarcă prin design, depăşirea unor recorduri în construcţii şi folosirea unor tehnologii de ultimă oră - de la scaunele retractabile până la cel mai modern sistem video dintr-o Sală Polivalentă din România.

Sala este omologată pentru baschet, volei şi handbal, dar poate găzdui competiţii internaţionale de box, arte marţiale, gimnastică, karate, scrimă, tenis de masă, tenis de câmp sau badminton. Capacitatea sa variază între 6.100 de locuri în cazul unui meci de hochei şi până la 9.700 de locuri (în cazul meciurilor de box). La concerte, numărul spectatorilor poate ajunge până la 10.000.
Parkingul subteran de 443 de locuri, din care 18 rezervate persoanelor cu dizabilităţi, zone de garderobă şi bar, zone speciale VIP cu acces separat şi săli de conferinţă.

Spectacolul de pe teren va fi completat de proiecţiile de pe un video box de ultimă generaţie. Patru ecrane cu LED-uri, de 5 pe 3 metri, similare celor folosite în NBA, vor oferi posibilitatea transmiterii în direct a meciului, difuzarea unor reluări ale fazelor disputate şi vor contribui la animarea atmosferei la alte tipuri de evenimente.
James Blunt a susţinut primul concert în noua sală, pe 31 octombrie.

 
Citeşte şi
 
Un nou dosar penal pentru Horea Uioreanu, preşedintele CJ Cluj. DNA a pus sub acuzaţie un fost subofiţer SRI şi pe fostul subprefect Anca-Elena Albu, fost subofiţer în cadrul SRI, a fost pusă sub urmărire penală de către DNA fiindcă că i-a permis lui Horea Uioreanu, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să aibă acces la informaţii care nu erau destinate publicităţii.
 
UPDATE Preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, rămâne în arest preventiv. El este cercetat de DNA într-un nou dosar Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Horea Uioreanu, rămâne în continuare în arest, după ce magistraţii Curţii Supreme au decis să respingă contestaţia.
 
VIDEO Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost reţinut. Este acuzat de luare de mită, complicitate la spălare de bani şi fals Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj Horia Uioreanu a fost reţinut după şase ore de audieri. El a părăsit sediul DNA într-o maşină a instituţiei, însoţit de doi anchetatori. 

Consilierul preşedintelui CJ Cluj şi-a dat demisia. El e acuzat că primit 6.000 de lei mită de la patronul Fany Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a anunţat că Răzvan Pop, consilierul său, şi-a dat demisia deoarece este cercetat în dosarul mitei Fany. 

Ioan Bene, afaceristul a cărui firmă a făcut noua pistă a aeroportului, reţinut alături de preşedintele CJ Cluj Omul de afaceri Ioan Bene a fost reţinut, miercuri seara, 28 mai, de către procurorii DNA pentru 24 de ore în dosarul de corupţie în care a fost reţinut şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Horea Uioreanu.

Vasile Pogăcean, omul de afaceri reţinut alături de preşedintele CJ Cluj, este un baron local din comuna Iclod Vasile Pogăcean, omul de afaceri reţinut pentru 24 de ore alături de preşedintele CJ Cluj.

INTERCEPTĂRI Liberalul clujean Rareş Pop, şeful Inspectoratului de Control în Traficul Rutier Cluj, despre subalternii săi: „Mă p... pe faţa lor“

Rareş Pop, şeful Inspectoratului de Control în Traficul Rutier Cluj, a fost arestat preventiv, săptămâna trecută, pentru 30 de zile. E acuzat de fapte de corupţie precum abuz în serviciu, luare de mită, şantaj. Liberalul şi-a dat demisia din funcţia de consilier judeţean, iar din interceptările procurorilor DNA reiese că acesta avea o atitudine urâtă faţă de subalternii săi.

Şeful Inspectoratului de Control în Traficul Rutier Cluj, Rareş Pop, a fost arestat preventiv Rareş Pop, şeful Inspectoratului de Control în Traficul Rutier Cluj, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile fiind acuzat de fapte de corupţie precum abuz în serviciu, luare de mită, şantaj. Tribunalul Cluj a luat decizia în noaptea de joi spre vineri. Liberalul şi-a dat demisia din funcţia de consilier judeţean.

Şeful Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier Cluj a fost reţinut Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Cluj l-au reţinut pe Rareş Pop, Şeful Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier Cluj. Acesta este acuzat de luare de mita, şantaj şi abuz în serviciu. Pop superviza activitatea rutieră în şapte judeţe. El este vicepreşedinte al PNL Cluj-Napoca şi a devenit de nouă zile consilier judeţean.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: