Cum vrea un fost angajat Google să schimbe România: „Ieşim din corporaţii, construim companii”

Cum vrea un fost angajat Google să schimbe România: „Ieşim din corporaţii, construim companii”

Andrei Puni la sediul Google din Elveţia, unde a lucrat timp de 2,5 ani. FOTO: Arhivă personală

Andrei-Paul Puni (29 de ani), fost olimpic internaţional la Informatică, mentor şi fost angajat la Google, a lansat un proiect de modernizare a României prin „maximizarea şi menţinerea valorii muncii noastre de programatori în economia locală.” El a explicat de ce o carieră de freelancer poate oferi o viaţă mai bună.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Ieşim din corporaţii; Acumulăm capital; Construim companii/produse” – acesta este, pe scurt, proiectul lui Andrei-Paul Puni de modernizare a României. 

Tătic, olimpic internaţional la informatică, mentor şi fost angajat la corporaţii (printre care Google), Andrei a lansat la începutul anului proiectul baza7:  

„Ceea ce mă face să mă ridic din pat zilnic este misiunea mea, pe care ţi-o împărtăşesc acum, aici: Împreună putem să modernizăm România prin maximizarea şi menţinerea valorii muncii noastre de programatori în economia locală. It's a fact, (citeşte mai mult) programatorii în România însumează 2.2% din totalul angajaţilor şi contribuie cu 5.9% la PIBul naţional. În proporţie de aproximativ 90%, toţi aceşti programatori fac outsourcing. Aici (ai ghicit) este problema; dar tot aici este şi potenţialul (sau chiar datoria) generaţiei noastre”, explică Andrei. 

Practic baza7 oferă un curs în urma căruia un programator ar trebui să-şi dezvolte abilităţile şi obiceiurile care să-i permită să devină freelancer. Acesta este primul pas care-i va permite ca munca lui să fie plătită mai bine şi să aibă mai mult timp pentru familie. Pasul următor, este să creeze propria companie respectiv propriul produs, ceea ce înseamnă mult mai multe câştiguri atât pentru el, cât şi pentru ţară. 

Andrei Puni, fondatorul platformei baza7, şi asociatul său, George Retegan (29 de ani), brand managerul proiectului, au povestit pentru „Adevărul” de ce munca într-o multinaţională precum Google nu aduce unui programator satisfacţiile la care mulţi s-ar fi aşteptat, şi de ce alternativa unei cariere de freelancer poate oferi o viaţă mai bună.  

George Retegan (stânga) şi Andrei Puni (dreapta) vor să-i înveţe pe programatorii români să devină freelanceri şi să pună bazele propriilor companii. FOTO: Arhivă personală

„După 2 ani a fost sunat de cei de la Google”

Andrei Puni, originar din Târgu Mureş, s-a apucat, în liceu, să înveţe informatică de unul singur, avea şi prieteni pasionaţi de acelaşi lucru şi le-a “furat” prin reţea „dosarul” cu programele şi documentele. A ajuns atât de bun, încât în clasa a XII-a a fost medaliat cu bronz de la Olimpiada Internaţională de Informatică în 2009. A absolvit Facultatea de Informatică în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi a lucrat la mai multe companii locale. A încercat, la fel cum visează cei mai mulţi dintre pasionaţii de programare, să obţină un job la Google. A picat iniţial, interviurile la compania din Silicon Valley fiind printre cele mai grele din lume, dar după doi ani, a fost el sunat de Google şi chemat la interviu.

Ce s-a întâmplat între timp?

Împreună cu doi prieteni au pus bazele weheartswift.com, unul dintre primele site-uri dedicate limbajului de programare Swift şi iOS. „se întâmpla în 2014, la câteva ore după ce la un eveniment Apple a fost anunţat limbajul de programare Swift. Manual de instrucţiuni avea circa 500 de pagini. Noi am răsfoit cartea şi în câteva ore am pus bazele site-ului. Practic, pe site se găseau tutoriale despre cum funcţionează noul limbaj de programare Swift. Articolele noastre au fost citite de peste 100.000 de persoane în prima lună după lansare”, povesteşte Andrei. 

La cei de-al doilea interviul la Google a reuşit să obţină un post. „Interviul este foarte dificil, sunt practic 5 interviuri la care trebuie să faci perfect. Dacă ratezi unul dintre interviuri nu vei fi angajat. Google face zeci de interviuri şi preferă să fie siguri pe cei care-i angajează. A doua oară, la acelaşi interviu, am fost mai relaxat şi am luat”, povesteşte clujeanul. 

Viaţa la Google: „Aveai nevoie de 10 semnături să dai drumul la o chestie”

Andrei a petrecut 2 ani şi jumătate la Google, în Elveţia, până în toamna anului trecut, când s-a apucat de baza7. Spune că a avut parte de condiţii extraordinare acolo.

„Sediul din Elveţia a fost făcut conform sfaturilor psihologilor, astfel încât angajaţii să se simtă bine: erau camere de dormit, aveai săli de sport cu antrenor personal şi compania plătea pentru orice curs voiai să faci, unui coleg i-au plătit chiar şi cursul de sărit cu paraşuta. Compania te încurajează să nu programezi mai mult de 4 ore pe zi. Se pune accentul pe bine, nu pe mult. Se petrecea mult timp pentru a gândi şi analiza ce urma să programăm. Cât de mult munceşti depinde de fiecare, sunt angajaţi care stau de dimineaţa şi până seara şi numai asta fac, dar sunt şi angajaţi care 6-8 ore stau la discuţii şi la cafea. În plus, în Elveţia există o cultură de a avea grijă de tine. Au 5 săptămâni de concediu, iar dacă te văd la prânz că înfuleci un sandviş în 5 minute la cantină se uită ciudat la tine. Pentru ei e important ca la prânz să stai să te relaxezi, să mănânci bine”, relatează Andrei.  

Despre experienţa la Google spune că a fost „supervaloroasă”, dar au fost şi părţi negative: „Acolo e o economie planificată şi multă birocraţie, ai nevoie de 10 semnături să dai drumul la o chestie. Câţiva şefi aveau planurile şi pe alea se lucra. Nu aveam libertatea să fac lucruri. Puteam să încerc să le propun, dar nu ajungeau să fie făcute. Când trăgeam linie la ce am făcut într-un an la Google, îmi dădeam seama că puteam face de 10 ori mai multe lucruri. Mi-am dat seama că-mi pierdeam abilităţile şi eram blocat în sistem”. Acestea au fost motivele pentru care a renunţat la slujba foarte bine plătită de la Google. 

Pentru că a trăit un stil de viaţă spartan şi-a permis dezvoltarea platformei baza7 fără a fi stresat de partea materială: „Întotdeauna am câştigat foarte bine şi am adunat bani. Am trăit în chirii ieftine, mâncam la McDonalds. Ştiam că la un moment-dat voi avea nevoie de timp liber pentru proiectele mele”.

Astfel s-a gândit să folosească cei 10 ani de experienţă, dintre care 5 ani de freelancing, în a-i învăţa pe alţi programatori cum să devină freelanceri şi, într-un final, să aibă propriile produse şi companii. Aşa a apărut baza7 „locul unde programatorii devin super-eroi”, aşa cum sună motto-ul platformei.    

Andrei împreună cu doi prieteni a conceput la câteva ore de la lansarea limbajului de programare Swift un site cu tutoriale, care a devenit un succes uriaş. FOTO: Shutterstock.

Freelancer, o viaţă mai bună decât la Google?

Platforma „Baza 7” a fost pornită în luna ianuarie 2020, „dar în ultimele luni am lucrat să facem platforma mai bună. Am pus mai multe clipuri video, am făcut-o mai performantă”, spune Andrei.

Scopul proiectului este să transforme un IT-ist angajat la multinaţională în free-lancer. „Această schimbare i-ar da, credem noi, oportunitatea să trăiască o viaţă mai bună în care lucrează la chestiile care-i pasă, să aibă mai mult timp pentru el, pentru familie. Va învăţa să fie competitiv pe piaţă”, explică Andrei. Obiecţia privind potenţiala lipsă de siguranţă a zilei de mâine a free-lancerilor nu este validă, spune mentorul: „Chestia cu siguranţa se rezolvă dacă îţi asumi responsabilitatea”. Ce trebuie să dea în schimbul acestei vieţi mai bune programatorul? „În primul rând e nevoie de asumare: el trebuie să ia o decizie, să zică: „eu vreau mai mult, nu vreau să fiu angajat toată viaţa.”

Cum se desfăşoară programul. Prima temă -  de ce nu eşti fericit la job

Andrei susţine că pe parcursul carierei a ajutat zeci de programatori să devină freelanceri: „De când a început programul am avut peste 10  programatori care au participat la curs, dar înainte de asta am mentorat zeci de oameni.” 

Programul durează în principiu 8 săptămâni, dar poate varia în funcţie de tipul de abonament ales. „Majoritatea cursanţilor noştri şi-au găsit un proiect la care să lucreze la o lună de când s-au apucat. Unul dintre aceştia  reuşit să câştige 100 de dolari pe oră în câteva luni”, spune Andrei.

Cursul are patru părţi. „Prima parte este destinată găsirii job-ului care ţi-ar plăcea. Reinventarea job-ului trebuie să aibă ca element principal ce ţi-ar plăcea să faci, ce-ţi vine natural să faci”, explică George Retegan, brand mangerul platformei şi unul dintre programatorii pe care Andrei i-a mentorat.

Cursanţii vor primi mai multe teme. „Prima temă este să setezi când vrei să lucrezi şi, dacă te-ai hotărât tu că lucrezi sâmbătă între 6 şi 7, sâmbătă între 6 şi 7 programul îţi va scrie pe Facebook: „ce faci? Vezi că dacă nu eşti serios degeaba eşti. Aici nu e Netflix, aici lucrezi”, explică George. 

Unul dintre primele lucruri pe care elevii trebuie să le înţeleagă este de ce nu sunt fericiţi la job şi cum pot să controleze asta: „Trebuie să iei în considerare ce îţi place, la ce eşti bun, pentru ce eşti plătit şi de ce are nevoie lume. Asta trebuie să faci la primele cursuri, să-ţi dai seama ce te-ar împlini profesional. Îi punem pe oameni să se cunoască”, explică George. 

Apoi se intră în detalii: ce înseamnă să ştii să te vinzi, ce strategie este potrivită pentru ceea ce şi-a ales fiecare elev. „Apoi se trece la implementare. Se fac câteva conturi pe platformele de freelancing, şi eşti pus să interacţionezi cu potenţialii clienţi. Ultim parte, este rezervată creşterii în care discutăm cum faci să fie mai uşor, cum faci să-ţi găseşti clienţi mai uşor, cum faci să fii plătit mai bine. Cum ajungi acolo”, explică George. Primele săptămâni se face teorie, până fiecare elev decide ce vrea să facă, iar apoi se trece la practică. După ce fac anumite acţiuni, elevii vor primi feed-back, ceea ce-i va ajuta să evolueze mai repede.

„Scopul principal al platformei este să-ţi formeze obiceiuri”

„Scopul principal al platformei este să-ţi formeze obiceiuri. Noi încercăm să dăm şi teorie, dar şi foarte multă practică despre cum poţi să dezvolţi aceste noi obiceiuri care să te asigură vă avansezi în carieră”, spune George. 

Partea de pedagogie are la bază experienţa pe care Andrei a avut-o cu manualul lui care a avut ca scop să înveţe oamenii să programeze în limbajul Swift: „Eu am făcut o carte în care i-am învăţat pe oameni să programeze. Cum am făcut chestia asta: le-am dat minimum de informaţii, tot aşa ca la jocuri, uite un pic de informaţie, acuma fă ceva cu ea. Am împărţit programarea în 11 capitole. Am învăţat omul să scrie un pic de cod apoi, l-am pus să rezolve 10 probleme. Încă un pic şi iar probleme. Am avut oameni de toate vârstele care au învăţat programare din cartea aia. Cel mai mult m-a învăţat lucrul cu un om care nu ştia să programeze şi nici nu era bun la matematică. Am tăiat jumătate din carte şi asta a făcut-o şi mai bună, au rămas chestiile uşor de înţeles şi esenţiale”, spune Andrei. 

Cursul se poate face în paralel cu slujba obişnuită, mai ales că totul durează o oră pe zi. „Noi le recomandăm celor care au un job, să facă ora aia înainte de a începe munca pentru companie, pentru că şi în mod normal dacă ai fi business owner, în fiecare zi sunt focuri pe care trebuie să le stingi. Dacă vrei ca afacerea ta să crească trebuie să înveţi ca printre viaţa de familie şi focurile ce trebuie să le stingi, să îţi dedici o oră pe zi ca să te ocupi de tine,  de dezvoltarea ta şi a afacerii tale. Trebuie să înveţi abilităţile de care ai nevoie pentru a evolua şi pentru a avea libertate după aceea”, explică Andrei. 

Astfel, în 8 săptămâni cursanţii sunt învăţaţi „instrumentele care să-i forţeze să dobândească aceste obiceiuri, care îi duc la rezultatele dorite.  Îi învăţăm să stabilească în fiecare zi obiective şi dacă fac asta ani de zile pot să ajungă foarte departe”, completează George. 

După terminarea cursului, elevii pot găsi sprijin în comunitatea care se creează cu această ocazie. În ceea ce priveşte următorul pas, acela de a trece la conceperea unor produse, Andrei spune: „Din problemele pe care le rezolvi îţi vor veni idei de produse. Fiecare îşi va dea seama, individual, ce va face în funcţie de ce proiectele la care lucrează”.  

 

Mulţi programatori angajaţi la multinaţionale devin leneşi şi comozi, „broaşte ţestoase”. FOTO: Shutterstock. 

Dacă IT-iştii nu ar mai fi atât de leneşi şi comozi

Andrei susţine că „IT-ul românesc se bazează pe servicii, nu pe produse, cum este, de exemplu, în State. Acolo sunt companii în care angajaţii au acţiuni şi beneficiază de profiturile obţinute de firmă. În România nu există chestia asta, se creează imperiile astea de outsourcing care fac servicii şi toate contractele alea aduc profiturile la doi-trei oameni. Nu există valoarea adusă de un produs în România nici pentru ţară, nici pentru angajaţi”. 

George susţine că această situaţie s-ar putea schimba dacă „IT-iştii nu ar mai fi atât de leneşi şi comozi. Managerii din corporaţii le bagă în cap că e atât de exclusivistă compania la care lucrează că dacă pleacă mor din punct de vedere profesional. Acest lucru nu e adevărat. Oamenii devin comozi şi leneşi, şi se ajunge în situaţia în care dacă eu te rog să schimbi un bec, nu ai chef s-o faci şi zici: „Hai să plătim pe cineva să facă asta.”” Ceea ce vor cei doi IT-işti să-i facă pe potenţialii cursanţi este că dacă „vor schimba singuri becul”, vor avea avantaje mult mai mari. 

Ei le vor spune: „uite, am făcu 2 milioane de dolari într-un an de zile, pentru că am schimbat singuri becul. Am căutat singuri clienţi, am făcut aia şi aia şi pot să te învăţ şi pe tine să faci asta.”

„Nu vrem o ţară de broaşte ţestoase”

În plus, în viaţa de freelancer nu rişti să devii „broască ţeastoasă”, cum rişti într-o multinaţională unde birocraţia excesivă te împiedică să faci cât ai dori, aşa cum i-a dovedit lui Andrei experienţa de la Google. „Nu vrem o ţară de broaşte ţestoase pentru că nu faci nimic cu ele. E un risc foarte mare la care se supun corporatiştii – că devin broaşte ţestoase. Noi o să îi întrebăm: „Ce ai făcut în ultimul an? Hai să-ţi zic eu ce am făcut în ultimul an şi în mai puţin timp decât tine”, spune George. 

Andrei susţine că pandemia de COVID-19 a adus cu sine o oportunitate importantă: „toţi, proprietarii de afaceri ştiau cât e de importantă prezenţa pe internet. Acum i-a durut pe cei care nu sunt prezenţi online pentru că n-au avut vânzări. Şi dacă au avut online, au avut de slabă calitate. A crescut foarte mult cererea pentru soft la comandă. În plus, companiile sunt mai dispuse să lucreze cu oameni de la distanţă, pentru că  au trecut prin asta şi au văzut că OK”.

Există şi un preţ pentru a fi freelancer: „Ca freelancer trebuie să fii dispus să evoluezi continuu pentru că altfel nu merge”, spune Andrei. „Cam 5-10% dintre angajaţii români în IT cred că au ceea ce este necesar pentru a deveni freelanceri”, completează acesta. 

„Eu cred că nu ai nevoie de o anumită abilitate pentru a deveni freelancer, ci de o decizie şi, hai să zicem, de un pic de perseverenţă la început”, concluzionează George. 

Citeşte şi

Târgu-Mureş: Profil / Andrei Puni a făcut istorie pentru învăţământul mureşean

Cum ne-a schimbat Google viaţa

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările