Cum a obţinut România cel mai slab rezultat din istorie la Olimpiada de Matematică. „Dacă un copil clachează, trage toată echipa în jos“

Cum a obţinut România cel mai slab rezultat din istorie la Olimpiada de Matematică. „Dacă un copil clachează, trage toată echipa în jos“

Cătălin Gherghe a fost coordonatorul României la Olimpiada Internaţională de Matematică de la Cluj

Cel mai slab rezultat obţinut de România la Olimpiada Internaţională de Matematică, locul 33 din 110 ţări, i-a pus pe gânduri pe oficialii care se ocupă de pregătirea echipei. Coordonatorul echipei României, Cătălin Gherghe, susţine că este nevoie de schimbarea procesului de selecţie a concurenţilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

România a ocupat locul 33 la Olimpiada Internaţională de Matematică, care s-a terminat sâmbătă, la Cluj-Napoca, rezultatul fiind cel mai slab pentru ţara noastră din istoria competiţiei. Înainte de acest concurs, cele mai modeste rezultate au fost obţinute la Olimpiada de la Rio (2017) şi la cea din Santa Marta (2013), unde tinerii matematicieni români s-au clasat pe locul 22. 

La Cluj, România a obţinut o medalie de aur (Ioan-Andrei Nicolae de la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti), o medalie de argint (Ciprian-Mircea Bonciocat de la Colegiul „Tudor Vianu” din Bucureşti), două medalii de bronz (Edis Memiş de la Liceul Internaţional de Informatică din Constanţa şi Mihnea-Gabriel Doica de la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti).  Antonie Ciocan (Liceul Teoretic International de Informatica din Bucuresti) şi Radu-Alexandru Iacob (Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti) au obţinut doar menţiuni de onoare. Astfel, din 110 de ţări participante, România a obţinut locul 33.
 

Echipa de 6 elevi care a reprezentat România la Olimpiadă. FOTO: IMO 2018

 

Ce spune coordonatorul echipei României

 
„Adevărul” a vorbit cu Cătălin Gherghe, prorectorul Facultăţii de Matematică a Universităţii Bucureşti şi leader-ul echipei României, care s-a ocupat de pregătirea tinerilor matematicieni.
„Lucrurile trebuie privite puţin altfel, competiţia este individuală şi nu de echipă, deşi se face un clasament neoficial pe ţări adunându-se punctele tuturor concurenţilor. Am avut o medalie de aur, un argint aflat la un singur punct de medalia de aur, două medalii de bronz. Doi dintre copii au avut o zi mai proastă şi au tras echipa în jos”, a explicat Gherghe. 
Coordonatorul echipei crede că a fost „un rezultat onorabil”: „S-a tot spus că e cel mai slab rezultat obţinut de România, eu îl consider mai bun ca cel de anul trecut pentru că aici ar trebui să conteze în principal medaliile de aur, iar România nu a avut aur de 3 ani. E într-adevăr mai slab ca punctaj faţă de anul trecut, dar aici când unul dintre copii clachează trage toată echipa în jos”. 
 

Se va modifica modalitatea de selecţie pentru echipa naţională

 
Cătălin Gherghe a explicat că împreună cu Radu Gologan, preşedintele Societăţii Române de Matematică,  s-au gândit la o variantă de modificare a modului în care sunt selectaţi membrii echipei: „Semnale de alarmă trebuie trase şi trebuie să încercăm să evităm sincope de tipul acesta pe viitor”. 
Astfel, selecţia echipei se face acum pe baza a 3 teste prin care sunt departajaţi cei mai buni elevi clasaţi după Olimpiada Naţională de Matematică. Din 40 de tineri se ajunge, treptat, la cei 6 membri ai echipei pe baza numărului de puncte pe care aceştia le obţin la fiecare test. Modul în care sunt evaluate aceste teste  diferă foarte mult de punctarea de la Olimpiadă, unde o problemă neterminată complet este notată cu 0 puncte, chiar dacă raţionamentul de rezolvare este bun sau nu s-a obţinut rezultatul corect din cauza unei singure greşeli. La testele de departajare pentru echipa României sunt punctate şi rezolvările parţiale ale problemelor, astfel că un concurent poate obţine un punctaj foarte bun chiar dacă nu oferă o rezolvare completă.”  
 

La Olimpiadă se punctează altfel

 
„Olimpiada internaţională are un specific aparte şi vom încerca să ne apropiem de modul acesta de notare şi să punem mai mult preţ pe problemele făcute complet şi nu pe punctaje parţiale. De asemenea, va trebui să răsplătim mai mult pe cei care redactează foarte bine rezolvarea, claritatea cu care sunt expuse argumentele, dar şi pe cei care au idei de rezolvare inedite”.
Echipe ale unor ţări precum SUA sau Rusia sunt selectate nu doar pe baza punctajului obţinut la teste, ci se iau în considerare trăsături ale candidaţilor precum modul în care aceştia fac faţă la stresul competiţiei. 
„Noi în trecut am avut şi astfel de pregătiri, am adus psihologi la lot, dar se sunt situaţii în care pur şi simplu poate selecţia nu fost foarte bine făcută. Există competiţii în care sunt luate în considerare doar rezultatele primilor 4 membri ai echipei”, explică Gherghe. În ceea ce priveşte dificultatea subiectelor, acesta spune: „subiectele nu au fost simple, dar totuşi mai simple decât cele de la Rio de anul trecut”. 
 
Ioan Andrei Nicolae, singurul român care a luat aur, vrea să facă facultatea la MIT, Princeton sau Harvard. FOTO: Remus Florescu

 

Olimpiada, o poartă spre marile universităţi

 
În România există încă o largă bază de selecţie pentru olimpici la Matematică, spune Gherghe: „Părinţii încă îşi doresc pentru copiii lor să facă Matematică şi îi îndrumă spre Matematică de când sunt mici. 
Mulţi părinţi, din păcate, şi n-o spun cu prea mare bucurie îşi îndeamnă copiii să studieze la universităţile mari din lume, care le oferă apoi deschidere către orice job ar dori. Din fericire sau din păcate, nici nu ştiu cum să spun, Olimpiada este o astfel e portă, trebuie ştiut că dacă ai câştigat o medalie internaţională la Matematică ai şanse mari de tot să fi primit la o universitate mare. Aici este partea neplăcută, pentru că înainte copiii nu veneau la Olimpiadă pentru motivul acesta, ci pentru că le plăcea Matematica. Nu spun că celor de acum nu le place, dar au în minte şi partea cealaltă, poate şi din cauza asta nivelul, locul pe care-l ocupă România în clasament a scăzut puţin”, spune Gherghe.
 

Cum şi-a recuperat Ungaria matematicienii

 
Conform unei statistici prezentate la începutul Olimpiadei, 4 din 6 membri ai echipei României vor pleca din ţară. 
„Ştiu un exemplu local. Institutul de Matematică din Budapesta a hotărât, având în vedere că aveau câţiva matematicieni buni în străinătate, la fel cum avem şi noi sute, şi li s-a propus să revină în ţară pe salariul de acolo. Cred că nu e un efort foarte mare. Unii s-au întors astfel. În plus, observăm că în ultimii ani respectul acordat valorilor este din ce în ce mai puţin”, explică Gherghe. 
 
James Lin, concurentul din cea mai bună echipă - cea a SUA, a luat medalie de aur şi a obţinut un scor de 100% pentru rezolvarea problemelor. FOTO: Remus Florescu

Calităţile unui olimpic  

Întrebat despre calităţile unui bun olimpic, Gherghe spune: „În primul rând trebuie să existe talentul nativ. E importantă modestia: trebuie să fii modest pentru că apare un anumit tip de automulţumire, faptul că eşti în ţara ta cel mai bun nu înseamnă că vei avea rezultate foarte bune la nivel internaţional. De asemenea, nu trebui să nu fii strivit de rezultatele celorlalţi.”  În medie un olimpic lucrează 6-8 ore pe zi. 
„Trebuie să fii şi foarte harnic. Fiecare lucrează în ritmul lui, eu am văzut unii concurenţi, nu români, care citeau o carte de matematică, înţelegând-o, ca pe un ziar. Alţii trebuie s-o citească de mai multe ori până o înţeleg. Oricum, fiecare lucrează enorm: să zicem undeva între 6 şi 8 ore numai matematică pe zi”, spune leaderul.
Gherghe susţine că există diferenţe între generaţiile actuale de olimpici şi cele trecute: „Copiii care în trecut luau aur, dacă i-ai fi pus acum să intre în competiţie, nu ştiu dacă ar fi reuşit să rezolve problemele. Generaţiile de astăzi nu sunt mental mai jos, dar funcţionează altfel.”
 
 
Citeşte şi 
 
 
 
 
 
citeste totul despre: