Cum l-a „ajutat” războiul din Ucraina pe Viktor Orban să câştige alegerile: „«Pacea» cu Rusia lui Putin, preferată de maghiari”

Cum l-a „ajutat” războiul din Ucraina pe Viktor Orban să câştige alegerile: „«Pacea» cu Rusia lui Putin, preferată de maghiari”

Atitudinea lui Viktor Orban faţă de preşedintele Vladimir Putin a fost apreciată de electoratul maghiar, în condiţiile în care liderul Opoziţiei, Marki-Zay, a fost tranşant pro-Ucraina şi pro-NATO. FOTO: AFP

Deşi sondajele dădeau şanse reale Opoziţiei la alegerile din Ungaria, războiul din Ucraina a mobilizat electoratul lui Viktor Orbán, care a jucat cartea neutralităţii. În pofida înăbuşirii sângeroase a revoluţiei maghiare de la 1956, „pacea” cu Rusia lui Putin a fost preferată unei atitudini mult mai tranşant pro-ucrainene a Opoziţiei, spun cercetătorii consultaţi de „Adevărul”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dana S. Trif (cercetător postdoctoral la UBB), Felipe Gonzalez Santos (cercetător postdoctoral la Universitatea City din Londra) şi Dan Mercea (profesor de Media şi Comunicare la Universitatea City din Londra) au făcut, pentru „Adevărul”, o analiză a scrutinului parlamentar de la începutul lunii aprilie, din Ungaria. Cei trei studiază comportamentul alegătorilor europeni în cadrul proiectului interdisciplinar „ProDem”, care are ca scop explicarea modului în care mişcările sociale, partidele şi cetăţenii au afectat calitatea democratiei în Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, România şi Marea Britanie

„Victoria zdrobitoare a alianţei de guvernare, FIDESZ-KDNP, a fost neaşteptată. Opoziţia unită sub stindardul alianţei „Uniţi pentru Ungaria” reuşise un parcurs electoral bun. Orbán a câştigat al şaselea mandat de premier. FIDESZ deţine iarăşi o super majoritate – 135 de locuri din cele 199 – care îi asigură cele două treimi necesare pentru modificarea legii fundamentale a Ungariei, Constituţia.
 
Sondajele de opinie efectuate inclusiv în luna martie dădeau formaţiunii conduse de Márki-Zay Péter un procent suficient de mare pentru a reprezenta o ameninţare electorală reală”, susţin cercetătorii. Conform Republikon, un think-tank liberal cu sediul la Budapesta, un sondaj efectuat între 16 şi 18 martie atribuia opoziţiei şi lui Márki-Zay 39% din tendinţa de vot, faţă de 41% pentru FIDESZ-KDNP.

Márki-Zay, născut în 1972, are 50 de ani, este tată a şapte copii şi din 2018 primarul ales al localităţii Hódmezővásárhely. În singura sa apariţie în România, la Cluj, pe 22 martie, şeful opoziţiei unite, ai cărui strămoşi pe linie maternă au fost clujeni, s-a prezentat drept catolic practicant şi conservator, dar şi ca opozant înfocat al corupţiei patronate de actualul premier ungar şi preşedinte FIDESZ. 


De ce a câştigat Orban 

Au existat trei factori decisivi în victoria lui Orbán, susţine Trif: „dominaţia totală a mass-media de către membri şi apropiaţi ai anturajului premierului; o lege electorală care obligă de facto opoziţia să candideze împreună la alegerile parlamentare, un dezavantaj pentru partide ca Jobbik, dar şi Momentum, ai căror susţinători şi ideologii - extremă dreapta recent redirecţionată spre centru, respectiv centru-liberal – sunt prea puţin compatibili; un electorat foarte divizat ideologic care face extrem de dificilă receptarea pozitivă a unor mesaje politice alternative”.

Cercetătorii amintiţi aduc în discuţie un sondaj de opinie realizat în martie 2022 pentru proiectul de cercetare ProDem de către YouGov, o companie specializată în cercetări de piaţă şi analiza datelor, confirmă aceste diviziuni electorale, speculate cu succes de alianţa FIDESZ-KDNP: votanţii opoziţiei sunt în medie mai deschişi pe subiecte LGBT şi imigraţie.

De exemplu, susţinătorii „Uniţi pentru Ungaria” sunt majoritar de acord cu adopţia copiilor de către cuplurile de acelaşi sex. Procentul celor care aleg „da” se apropie de 70%. De asemenea, ei tind să fie sau indiferenţi, sau mai degrabă în favoarea imigraţiei ca fenomen benefic Ungariei. Un procent de 45% din votanţii opoziţiei apreciază pozitiv efectul imigraţiei asupra ţării lor, iar 33% consideră că nu e nici pozitiv, nici negativ. La polul opus însă, acelaşi electorat demonstrează un nivel scăzut de satisfactie cu modul în care funcţionează democraţia, guvernul, justiţia şi presa tradiţională maghiară.

Mai mult de 90% din susţinătorii alianţei „Uniţi pentru Ungaria” se declară nemulţumiţi de mersul democraţiei în Ungaria, două treimi nu au încredere în justiţie, iar 68% în presa tradiţională. În privinţa presei, nici votanţii FIDESZ-KDNP nu se declară prea încrezători, deşi gradul lor de indiferenţă este mai mare decât neîncrederea propriu-zisă.
 
În privinţa Uniunii Europe divergenţele sunt şi ele semnificative. Încrederea în UE este pe atât de mare la susţinătorii opoziţiei liberale (Jobbik fiind o exceptie notabilă), pe cât de mică este ea în propriul guvern. Situaţia se inversează complet la votanţii FIDESZ-KDNP, care nu sunt de acord cu adopţiile de către cuplurile de acelaşi sex, sunt mai degrabă defavorabili imigraţiei, au încredere în guvern şi sunt foarte mulţumiţi de felul în care merge democraţia în Ungaria. Parlamentul şi justiţia ungară au o imagine mult mai pozitivă în rândul acestui electorat decât al opoziţiei, care se declară însă prea puţin încrezător în Uniunea Europeană. Rezultatele sondajului sunt statistic semnificative.


Rolul războiului în victoria lui Orban

Războiul din Ucraina a jucat, de asemenea, şi în alegerile din Ungaria, un rol important, spun cercetătorii citaţi.  În timp ce alianţa „Uniţi pentru Ungaria” s-a poziţionat ferm în favoarea guvernului de la Kiev, Orbán a preferat să îşi nuanţeze deciziile: deşi iniţial s-a opus sancţiunilor impuse de UE, a renunţat ulterior la poziţia sa. „Ungaria a acceptat refugiaţi ucraineni, dar nu a permis tranzitul de arme spre Ucraina pe teritoriul său. Marşul pentru „pace” organizat de către premier la Budapesta, pe 15 martie, a introdus în plină campanie electorală naraţiunea neutralităţii îmbrăţişată de guvernul FIDESZ-KDNP. În ciuda înăbuşirii sângeroase a revoluţiei maghiare de la 1956, „pacea” cu Rusia lui Putin a fost, se pare, preferată unei atitudini mult mai tranşant pro-ucrainene”, susţine Trif. 
 
Mesajele anti-corupţie şi pro-democraţie ale opoziţiei au fost subminate de discuţiile despre războiul din Ucraina şi efectele acestuia. „Prezentat publicului maghiar abia în martie, cu puţin înainte de alegeri, programul politic al alianţei nu a reuşit să genereze un interes suficient de mare pentru ca punctele sale cheie să domine discuţia publică. În schimb, a fost popularizată poziţia pro-NATO a lui Márki-Zay, prezentată de către susţinătorii guvernului drept favorabilă escaladării războiului. Conflictul ucrainean a mobilizat deci electoratul conservator, de dreapta, al lui Orbán, electorat ale cărui valori par, cel puţin la o primă vedere, apropiate discursului Kremlinului”, concluzionează cercetătorii citaţi.


„Alegerile au reconfirmat orientarea conservatoare a Ungariei” 

Cercetătorii citaţi amintesc de declaraţiile liderului Opoziţiei, Márki-Zay, într-un interviu pentru postul local al Radio Europa Liberă/Radio Liberty. Acesta preciza că „interesele Ungariei şi ale maghiarilor din Transcarpatia (Ucraina) nu pot fi decât aliniate Uniunii Europene şi NATO, împotriva unui război de ocupaţie care poate oricând să depăşească graniţele Ucrainei.”

Márki-Zay a reluat tema mai veche a necesităţii corelării fondurilor europene cu sănătatea statului de drept în ţările membre. Este prea puţin probabil, a argumentat el, ca UE să continue să ofere bani unui guvern care s-a izolat politic de poziţiile Uniunii şi continuă tradiţia iliberalismului. Orbán este un „trădător” din acest punct de vedere. Prin comparaţie, a argumentat Márki-Zay, România a ştiut să se poziţioneze mult mai bine politic, o aluzie probabil la declaraţiile recente ale guvernului de la Bucureşti în favoarea sancţiunilor occidentale, dar şi a unei prezenţe sporite a NATO pe teritoriul românesc.

„Argumentele lui Márki-Zay nu au convins electoratul maghiar sau poate, aşa cum argumentează suporterii, nu au fost niciodată prezentate de către mass-media locală într-un mod echitabil”, susţine Dana Trif. În analiza făcută pentru Radio Europa Liberă, şeful opoziţiei a făcut şi o afirmaţie care contrazice într-o anumită măsură analize recente. Structura valorică a societăţii maghiare, a susţinut Márki-Zay, nu este diferită de cea a României şi a ţărilor din regiune. Neîncrederea în instituţiile statului, primatul valorilor materiale şi individualismul ar fi cele trei dimensiuni cheie care caracterizează atât maghiarii, cât şi est-europenii în general.
 
„Dacă Márki-Zay are dreptate, atunci victoria lui Orbán în Ungaria se datorează nu atât unui conservatorism agresiv, iliberal, ci mai degrabă carismei personale a premierului maghiar. Datele ProDem citate mai sus sugerează că valorile conservatoare ale votanţilor FIDESZ-KDNP sunt aliniate programului creştin-democrat naţionalist îmbrăţişat de Orbán. Opoziţia este însă o alianţă din care face parte şi Jobbik, un partid având la origine puternice legături ideologice cu extrema dreapta. Deci conservatorismul îşi are adepţii săi chiar şi printre cei care sprijină un puternic discurs anti-Orbán”, se arată în analiza citată. 
 
„Alegerile din 3 aprilie au reconfirmat orientarea conservatoare a Ungariei, legitimând în acelaşi timp şi brandul de iliberalism îmbrăţişat de Orbán”, au concluzionat cei trei cercetători.


Impactul asupra României

În acest context geopolitic nou, impactul alegerilor din Ungaria în România pare să fie minim, arată cercetătorii citaţi. „Economia şi UE vor fi provocări suficiente în următorii patru ani pentru guvernul de la Budapesta. Interesantă de urmărit va fi însă evoluţia UDMR, care şi-a făcut deja cunoscut avântul conservator pe scena politică românească. Proiectul de lege iniţiat de 7 parlamentari UDMR pentru „protejarea copiilor” împotriva difuzării conţinutului privind „devierea de la sexul stabilit la naştere” şi a homosexualităţii a trecut tacit de Senat. Nu revizionismul, ci iliberalismul maghiar par deci să ridice semne de întrebare în democraţia românească”, susţin aceştia.


Cine sunt cercetătorii implicaţi 

Au răspuns la întrebările „Adevărul” cercetătorii Dana S. Trif (cercetător post-doctoral la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, UBB), Felipe Gonzalez Santos (cercetător postdoctoral la Departamentul de Sociologie în cadrul Universităţii City din Londra) şi Dan Mercea (cadru didactic la Universitatea City din Londra). Cei trei cercetători au analizat comportamentul alegătorilor maghiari în cadrul proiectului interdisciplinar „ProDem” -„Proteste şi democraţie: cum remodelează Europa partidele, mişcările sociale şi cetăţenii activi”. Proiectul are ca scop explicarea modului în care mişcările sociale, partidele împreună cu o realiniere a valorilor şi atitudinilor cetăţenilor au afectat calitatea democratică în Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, România şi Marea Britanie.  

 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările