Cetăţeanul Todoran, clujeanul care îi verifică pe judecători: circa 40% nu-şi fac „temele“ la timp
0Clujeanul Lucian Todoran a trimis solicitări tuturor instanţelor din România (circa 250) cerând informaţii despre respectarea termenului de 30 de zile pentru redactarea hotărârilor judecătoreşti. „Nu se înoată în dosare, aşa cum se motivează permanent întârzierile”, crede Todoran.
Lucian Todoran a solicitat la absolut toate instanţele din România (circa 250 de instanţe - Judecătorii, Tribunale, Curţi de Apel) informaţii cu privire la respectarea termenului de 30 de zile în care hotărârile judecătoreşti trebuie redactate (între momentul în care se pronunţă sentinţa şi cel în care se comunică motivarea acesteia nu trebuie să treacă mai mult de 30 de zile).
A făcut aceste solicitări de două ori pe parcursul anului 2020: în 14 mai, ultima zi a stării de urgenţă şi la 1 septembrie, sfârşitul vacanţei judecătoreşti.
„Recensământul pe care l-am făcut reflectă o situaţie fotografică: am solicitat numărul de hotărâri judecătoreşti care nu sunt redactate în termen de 30 de zile la cele două date amintite”, susţine Lucian Todoran.
De asemenea, a solicitat numărul de judecători care sunt în situaţia de a avea hotărâri neredactate în termen de la fiecare instanţă şi numărul total de judecători.
Clujeanul susţine că a ales aceste perioade deoarece judecătorii au dispus de mai mult timp pentru a aduce la zi motivările neredactate. În perioada stării de urgenţă, activitatea judecătorilor a fost redusă, la fel cum s-a întâmplat în perioada vacanţei judecătoreşti (1 iulie – 31 august).
Rezultate: 40% dintre judecători nu respectă termenul
Todoran a constatat că 60% dintre judecători îşi redactează hotărârile în termenul legal de 30 de zile. „Rezultatul a fost îmbucurător: în marea majoritate a cazurilor, judecătorii respectă termenul. Circa 40% dintre aceştia nu-l respectă. Aceşti judecători lucrează la instanţei mici sau mari, la judecătorii sau la instanţe superioare, la secţii civile sau penale, nu există un anumit model”, a precizat clujeanul.
De asemenea, marea majoritate a instanţelor au trimis „fără probleme” răspunsurile la solicitările făcute conform Legii 544.
„Datele mele arată că nu există supraîncărcare”
În ultimii ani, Todoran a sesizat de mai multe ori Inspecţia Judiciară cu privire la nerespectarea termenului de 30 de zile. „Niciodată nu s-a dat vreo sancţiune, nu s-a luat nicio măsură, deşi întârzierea era evidentă. E o practică a Inspecţiei Judiciare să ignore realitatea şi să găsească scuze. De obicei, se invocă volumul mare de muncă, încărcătura mare de dosare pe cap de judecător, s-ar înota în dosare”, explică Todoran.
Clujeanul nu este de acord cu acest argument: „La toate sesizările pe care le-am făcut eu, argumentele Inspecţiei Judiciare privind încărcătura de dosare nu au stat în picioare. Ei vin cu tot felul de indici în care arată câte dosare a rulat judecătorul pe an. Am avut, de exemplu, un caz cu o judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti. Am calculat câte hotărâri a dat şi a împărţit la numărul de zile lucrătoare, fără concedii, week-end şi sărbători. A rezultat o încărcătura de 1-2 hotărâri judecătoreşti pe zi. Nu mi se pare mult.”
Dacă redactarea unei hotărâri complexe poate lua de la câteva ore, la câteva zile, unele hotărâri pot fi scrise în mai puţin de o oră, explică Todoran, exemplificând: „La încuviinţarea de executare, efectiv se copiază un text. Uneori uită să modifice textul luat şi apar părţi noi în proces. Am primit şi eu o astfel de hotărâre, în care au copiat textul dintr-o altă hotărâre şi au uitat să modifice numele părţilor.”
Astfel, clujeanul priveşte cu circumspecţie indicatorii privind încărcarea de dosare: „Trebuie găsită o formulă care să facă diferenţierea între hotărâri. Dacă Inspecţia Judiciară consideră că e caz de supraîncărcare, ei trebuie să dovedească. Niciodată în cazurile mele nu au dovedit. Datele mele arate că nu există supraîncărcare”.
Astfel, conform analizei lui Todoran, 60% dintre judecători reuşesc să respecte termenul. „Cei care nu îşi fac treaba bine se vor pricepe să justifice asta. O judecătoare din Cluj a amânat de 3-4 ori pronunţarea motivând că nu e familiarizată cu legislaţia de contencios administrativ. Dacă ai ajuns la un tribunal specializat se presupune că cunoşti legislaţia. Scuze jenante mai apar. O judecătoare din Craiova şi-a motivat întârzierea prin spaţiile improprii de muncă. Rămânea să mai zică că eu am fost de vină pentru întârziere”, relatează clujeanul.
„Dacă vii la serviciu şi nu-ţi faci treaba la timp, dar încasezi mulţi bani, ce să deducem?”
Lucian Todoran e de părere că lucrurile s-ar putea îmbunătăţi printr-o organizare mai bună şi, eventual, o verificare mai bună a judecătorilor.
„Din răspunsurile primite rezultă că există cam aceleaşi persoane care nu reuşesc să respecte termenul. Am constatat că la aceeaşi instanţă datele din luna mai sunt similare cu cele din septembrie, adică, de exemplu, 5 judecători din 7 de la o instanţă au avut 40 de hotărâri neredactate în termen atât în mai, cât şi în septembrie. Asta indică faptul că aceleaşi persoane au aceste probleme”, spune el.
Todoran crede că trebuie analizat de la caz la caz: „Se poate vedea dacă e vorba despre lipsa abilităţilor de organizare a timpului, dezinteres, sănătate proastă”
Doar în ultimă instanţă, spune el, ar trebui să se apeleze la sancţiuni. Legea nu prevede nicio sancţiune pentru nerespectarea termenului de 30 de zile de redactare a hotărârilor judecătoreşti. Părţile nemulţumite pot sesiza Inspecţia Judiciară şi pot cere sancţiuni, însă, din experienţa lui Todoran, această instituţie nu a stabilit niciodată sancţiuni din acest motiv.
„Până la urmă, de ce să nu existe sancţiuni? Dacă vii la serviciu şi nu-ţi faci treaba la timp, dar încasezi mulţi bani, ce să deducem? Nu te potriveşti la acel loc de muncă”, a concluzionat el.
Dana Gârbovan: „hotărârile pot fi redactate în termen de 90 de zile”
Preşedinta Curţii de Apel Cluj, Dana Gârbovan, a precizat, pentru „Adevărul” că din 2018, termenul de redactare a hotărârilor se poate prelungi, justificat, până la 90 de zile.
„Justificat, termenul se poate prelungi cu 30 de zile şi cu alte 30. Practic, termenul este de 90 de zile, dacă sunt motive justificate. Apoi, trebuie văzut cu câte zile se depăşeşte termenul de 30 de zile. Eu cred că în cele mai multe cazuri avem de a face cu depăşiri de câteva zile, care se încadrează în interiorul unui termen de 90 de zile”, arată Gârbovan.
Dana Gârbovan susţine că este important să luăm în considerare şi „încărcătura pe instanţe, în unele judeţe, avem judecători care au de soluţionat peste 2.500 de dosare anual. Chiar la Cluj au fost situaţii de judecători care au avut 5-6.000 de dosare pe an, în timp ce, în alte judeţe, judecători cu acelaşi grad de jurisdicţie au avut 1.000 de cazuri pe an.”
Preşedinta Curţii de Apel susţine că sunt şi situaţii în care redactarea este întârziată din cauza judecătorilor şi acestea ar trebui să fie raportate la Inspecţia Judiciară deoarece „aceasta creează prejudicii mari pentru justiţiabil”.
Soluţie: „pronunţarea şi motivarea, în acelaşi timp”
În ceea ce priveşte soluţiile, Gârbovan susţine: „Noi am propus, prin UNJR, ca motivarea hotărârii să fie făcută publică în acelaşi timp cu pronunţarea. Aşa ar fi mai predictibil pentru justiţiabil, care ştie că atunci când va primi hotărârea, va avea şi motivarea. Din păcate, propunerea nu a trecut de Comisia pentru modificarea Codului de procedură civilă. Mă bucur însă că a reapărut, de curând, această idee.”
O altă soluţie menţionată de Gârbovan este „adaptarea politicii de resurse umane la nevoie reale. La nivel de judecătorii există un foarte mare deficit de personal şi încărcătura e foarte mare. De un an de zile nu s-a organizat admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi nici concurs la 5 ani (pentru avocaţii care doresc să intre în magistratură-nr). Legea privind admiterea în magistratura e la stadiu de proiect în Parlament, dar între timp numărul dosarelor nu scade.”
Cine este Lucian Todoran
Lucian Todoran (32 de ani) pune de câţiva ani la încercare instituţiile publice din Cluj în ceea ce priveşte Legea 544 privind informaţiile de interes public.
„Cetăţeanul Todoran”, cum a ajuns să fie „alintat” pe holurile instanţelor clujene, a demarat mai multe procese după ce instituţii precum Direcţia de Sănătate Publică, Primăria Cluj-Napoca, SC Sala Polivalentă, Ministerul Culturii au refuzat să-i furnizeze cele mai elementare informaţii de interes public.
Todoran a fost cel care a atras atenţia Institutul Naţional al Patrimoniului că festivaluri precum Untold, TIFF sau Electric Castle nu plătesco taxă de timbru al monumentelor, fapt care a atras începerea unor procese de recuperare a sute de mii de euro.
Lucian nu a terminat o facultate de Drept şi nici nu lucrează în domeniu, dar este pasionat de mecanismele de funcţionare ale legii. Crede că probabil un rol în acest sens l-au jucat anii petrecuţi în Anglia: a studiat la nivel de licenţă Religia la King's College din Londra şi a făcut un masterat în dezvoltare internaţională la Universitatea Cambridge.
Todoran lucrează în domeniul recrutării de personal, iar în timpul liber pune la încercare transparenţa instituţiilor publice, o activitate care i se pare „foarte interesantă”.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
