Ce n-au învăţat românii în 100 de ani. „Cea mai importantă lecţie primită de la generaţia Marii Uniri este preţuirea libertăţii şi a valorilor democratice“

Ce
n-au învăţat românii în 100 de ani. „Cea mai importantă lecţie primită de la generaţia Marii
Uniri este preţuirea libertăţii şi a valorilor democratice“

Florina Ardelean şi Ioana Bonda  FOTO: arhiva Ioana Bonda

Ioana Bonda şi Florin Ardelean sunt doi clujeni care au contribuit la realizarea site-ului Centenarului lansat recent la Londra. La eveniment au participat şi români din diaspora.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ioana Bonda are 41 de ani, este din Cluj-Napoca şi lucrează ca şi cercetător ştiinţific la Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar din cadrul Serviciului Arhiva UBB. Florin Ardelean are 34 de ani, s-a născut în judeţul Satu-Mare şi este coleg de serviciu cu Ioana. Amândoi au studii temeinice de istorie, inclusiv un doctorat în domeniu. „Cred că aproape toate pasiunile mele au o legătură mai mare sau mai mică cu istoria“, mărturiseşte acesta.

Iniţiativa creării site-ului  www.romaniancentenary.org i-a aparţinut lui Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Român din Londra. Acesta a contactat Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj cerând o colaborare cu doi istorici. Aşa au ajuns cei doi să scrie articole despre generaţia Marii Uniri, personalităţii care au realizat Unirea, inclusiv cele feminine. Proiectul site-ului a fost coordonat de Magda Stroe, traducerea a asigurat-o Andreea Scridon, iar de partea de web design s-a ocupat Cristian Luchian.

„Am avut mereu în vedere faptul că scriem pentru un public străin ce cunoaşte puţin, sau chiar deloc, istoria noastră. A trebuit astfel să selectăm evenimentele, personalităţile şi argumentele cele mai semnificative şi să constuim o naraţiune cât mai clară şi convingătoare, într-un limbaj accesibil“, explică Florin Ardelean.

Cei doi au fost entuziaşti că au fost cooptaţi în acest proiect. Lansarea site-ului a avut loc în data de 14 martie, la Londra, în prezenţa unui public numeros alcătuit din personalităţi din cultură şi diplomaţie, români din diaspora, englezi.

Ioana Bonda consideră pagina web „foarte atractivă“ şi e sigură că rezultatul muncii echipei va fi „o poveste de succes“.

„La evenimentul de lansare, am fost profund impresionată de interesul manifestat de oaspeţii englezi, dar nu numai. Tineri români care au părăsit ţara cu mulţi ani în urmă, când aveau doar câţiva anişori, şi care acum studiază la universităţi de prestigiu din Europa, şi-au exprimat bucuria de a fi participat la un astfel de eveniment şi ne-au amintit cât de importantă este transmiterea informaţiei şi în acest mod“, apreciază ea.

Pe cei doi i-a suprins curiozitatea unora din public. „Reacţii pozitive şi încurajatoare am primit mai ales din partea românilor din diaspora, care văd în acest website un punct de reper şi un instrument de care se pot folosi la rândul lor pentru a face cunoscută istoria României străinilor cu care interacţionează“, adaugă acesta.

Ce ar trebui să ştie românii despre Centenar

Întrebaţi ce ar fi bine să cunoască românii despre Centenar în afară de banala explicaţie că se împlinesc 100 de ani de la crearea statului român, Ioana Bonda a citat cuvintele unuia dintre cei care au realizat Unirea:

„Îmi amintesc cuvintele lui Ion Pelivan, cel care prezent în sală, în momentul citirii Actului de Unire a Basarabiei cu România, a început să lăcrimeze. Peste ani, într-un articol publicat în ziarul Cuvânt moldovenesc, afirma:  «Pentru Unirea tuturor Românilor într-un singur mănunchiu, au luptat şi au murit cei mai buni reprezentanţi ai Neamului nostru. Ei sunt sfinţii noştri, pe care trebuie să-i cinstim şi să-i proslăvim, atât pentru meritele lor, cât şi pentru educaţia generaţiilor viitoare, precum şi pentru întărirea conştiinţei noastre naţionale».  Sunt cuvinte la care ar trebui să reflectăm şi azi“.

Colegul ei spune că, lucrând la acest proiect, a ajuns la concluzia că nu este suficientă cunoaşterea personalităţilor şi a evenimentelor care au legătură cu Marea Unire. Crede că este, poate, mai important să fie cunoscute şi înţelese ideile, principiile şi valorile generaţiei de la 1918:

„Recitind documentele programatice, însemnările participanţilor şi chiar articole din presa de atunci, am fost surprins să văd cât de importante erau valorile democratice şi dorinţa de a reclădi lumea pe principii mai sănătoase, pentru o generaţie care tocmai trecuse prin experienţa traumatizantă a războiului. Analizând sursele istorice, m-am convins că o mare parte a elitei intelectuale, dar şi majoritatea opiniei publice a fost entuziasmată de ideea unirii deoarece credeau cu tărie în valorile şi principiile care au stat la baza ei. Desigur, acest entuziasm nu a fost general, nu a fost împărtăşit de toată lumea, au existat sceptici, critici, nemulţumiţi şi susţinători ai unor proiecte divergente, dar acesta era şi este un lucru normal într-o societate ce aspiră la democraţie“.

Ce lecţii nu au învăţat românii în cei 100 de ani

O lecţie importantă, „poate, cea mai importantă lecţie, primită chiar de la generaţia Marii Uniri, este preţuirea libertăţii şi a valorilor democratice“, e de părere Florin Ardelean.

„În cei 100 de ani de istorie complicată, de la Marea Unire încoace, am învăţat multe şi mai avem încă multe de învăţat. Procesul de învăţare este continuu atât pentru indivizi, cât şi pentru comunităţi, inclusiv pentru naţiuni. În ceea ce priveşte trecutul şi felul în care îl folosim pentru a înţelege prezentul, este important să avem o atitudine moderată, temperată de spirit critic. Este important să cunoaştem şi să preţuim valorile naţionale pentru a ne raporta în mod realist la cele universale“, adaugă acesta.

Colega sa consideră că ar fi bine ca solidaritatea manifestată în anul 1918 să existe şi acum:

„Din păcate, societatea românească este, actualmente, prea scindată. Or, fără coeziune socială şi politică şi fără solidaritate în interior nu putem să ne facem auzită vocea în exterior. Calităţile pe care generaţia Marii Uniri le-a manifestat, respectiv perseverenţă, demnitate, mândrie naţională şi solidaritate mi-ar plăcea să le regăsim mai des şi în ziua de astăzi“.

 

Mai puteţi citi:

Rasismul, între educaţie şi ignoranţă. Istoric la Oxford: „Ne place să credem că suntem mai toleranţi azi decât erau bunicii şi străbunicii noştri“

Povestea românului care a fondat un institut la faimoasa universitate Oxford: „Tendinţa de a-i defini pe români ca fiind «ceilalţi» a fost dureroasă pentru mulţi“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările