Porumbul şi grâul, mine de aur pentru fermierii din Bărăgan

Porumbul şi grâul, mine de aur pentru fermierii din Bărăgan

Chiar dacă are cel mai bun pământ din sud-estul Europei, agricultura nu se face după „ureche”. Renumit pentru cernozion, unul dintre cele mai fertile soluri, Bărăganul umple de banii fermierii. Cu condiţia să folosească tehnologie de ultimă oră, iar vremea să fie de partea lor.


Anual, în România se cultivă cu porumb în jur de 3 milioane de hectare, ceea ce reprezintă cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa. În Bărăgan, pentru ca recolta să fie pe măsura aşteptărilor, cultivatorii de cereale lucrează ca la carte. “Dacă ai tehnologie de ultimă oră şi fiecare pas pe care îl faci este bine măsurat, iese bine. Trebuie să avem noroc şi cu vremea. Să ţină cu noi, că altfel.. e vai şi-amar. Rămânem fără mâncare”, spun fermierii. Dacă vremea nu este frumoasă, se duce totul pe apa sâmbetei. 

Toma Adrian Dinu, profesor universitar şi decan al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară-Filiala Călăraşi, spune că pentru o recoltă bogată, factorul determinant este legat de vreme. „Dacă plouă câte puţin în fiecare lună până în august, vom avea porumb masiv şi pentru export, dar şi pentru consumul intern. Va fi mâncare pentru toată lumea.  Dacă vine seceta, situaţia se schimbă radical. În privinţa preţului, e greu de ghicit, pentru că fermierii nu sunt niciodată mulţumiţi. Când e prea multă recoltă, scade preţul. Între 0,70 şi 0,90 de bani pe kilogram, eu cred că este un preţ bun, aşa cum a fost anul trecut”, spune Dinu.

Ca la loterie

Unul dintre cei importanţi fermieri ai Bărăganului este Ion Ciulinaru din Călăraşi. Priceperea sa l-a făcut să conducă o Direcţie Agricolă, să predea la Universitatea de Agronomie şi Ştiinţe Agricole, să se bage şi-n politică şi să obţină producţii de top cu pământurile sale. Anul 2007 a fost record pentru Bărăgan. Ciulinaru a reuşit atunci o recoltă de 7.500 de kilograme de grâu la hectar.

Agricultorul are, în total, peste 3.000 de hectare de teren pe care-l lucrează. Este preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Călăraşi şi spune că  în agricultură trebuie să ai şi noroc şi o doză mare de curaj ca să obţii profituri importante. „De multe ori am încercat să-mi asum anumite riscuri pentru că altfel nu poţi câştiga. Chiar şi înainte de 1989, atunci când existau anumite programe şi reguli stricte pe care nu aveam voie să le încalc. Câteodată, recunosc, mai schimbam câteva din planurile pe care ni le impuneau, însă mereu aveam de câştigat“, spune, zâmbind, Ciulinaru.

Apa şi tehnologia sunt vitale

Nici tehnologia şi apa nu trebuie uitate. „Important este să lucrezi cu tehnologie de vârf şi să ai elementul principal, vital: apa! Cernoziomul este perfect pentru culturi, însă pământul trebuie îngrijit şi hrănit cu grijă. Trebuie să aibă ce mânca, să crească, să rodească. Când este lucrat cu suflet, pământul din Bărăgan nu îţi înşeală niciodată aşteptările“, afirmă Ciulinaru.
Unul dintre cei mai de temut duşmani ai agricultorilor îl reprezintă seceta. Fermierii nici nu vor să se gândească la aşa ceva, deoarece le-ar da toate planurile peste cap. Problemele apar încă de la aratul pământului. Dacă nu plouă, pământul se crapă şi lucrările sunt îngreunate. Plus că atunci cresc şi cheltuielile. “Când încercăm să arăm, consumul de combustibil este dublu. Utilajele merg foarte greu şi trebuie să avem grijă să nu rupem cultura”, spun fermierii.

Printre primele din ţară

Judeţul Călăraşi se menţine ca pondere a producţiilor medii la hectar printre primele din ţară. Conform datelor furnizate de Direcţia Agricolă, în 2013, din 102.940 ha cultivate cu porumb s-au recoltat 96.320 ha, cu o recoltă medie de 5,18 t/ha, maxime de 12 t/ha, în fermele mari şi minime de 3,5 t/ha, în fermele mici.
Până în prezent, în judeţul Călăraşi a fost însămânţată o suprafaţă de aproximativ 205.000 de hectare. Cea mai mare suprafaţă este ocupată de grâu. Peste 150.000 de hectare au fost semănate în toamna lui 2013. O altă suprafaţă importantă este ocupată de cultura de rapiţă, peste 41.000 de hectare.

 Vă recomandăm şi:

 Se dă startul campaniei agricole de primăvară. În Bărăgan, porumbul este la putere

Agricultură. O mie de fermieri, aşteptaţi la APIA să ceară bani pentru terenurile  pe care le exploatează

Toamnă fără precedent în Bărăgan. S-a semănat grâul direct pe mirişte

Guvernul susţine revenirea la cota de 8% TVA în agricultură

Fermierii din Vrancea consideră că agricultura reprezintă singura şansă viabilă de redresare a economiei ţării

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: