Obiceiuri, superstiţii şi interdicţii în Săptămâna Patimilor. Ce nu e bine să faci în Joia Mare
0
Creştinii ortodocşi intră luni, 18 aprilie, în Săptămâna Mare, ultima din Postul Paştelui în care la biserici se fac slujbe numite Denii pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ.
Creştinii ortodocşi intră luni, 18 aprilie, în Săptămâna Patimilor, ultima din Postul Paştelui în care la biserici se oficiază Deniile pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Există o serie de interdicţii pentru această perioadă.
Până vineri, 22 aprilie, în bisericile ortodoxe au loc slujbele de Denii. Cuvântul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.
Fiecare zi are o semnificaţie deosebită. Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni. Credinţele populare spun că în Săptămâna Mare nu se lucrează, iar cine îşi dă ultima suflare în aceste zile va merge în iad, pentru că „Raiul este închis”.
„În aceste momente ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune şi dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate şi măreţie în acelaşi timp, de tristeţe, dar şi de bucurie, de pocăinţă, dar şi de nădejde. Fiecare zi are un înteles şi un mesaj foarte clar şi adânc”, explică părintele Ramon Eugen Ilie, de la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Călăraşi.
Nu se mănâncă nimic până seara
Conform rânduielilor canonice, în Săptămâna Patimilor cei care pot ajunează, adică nu mănâncă nimic până seara. În zilele din Săptămâna Mare, regulile Bisericii le impun creştinilor postul negru, abstinenţa conjugală şi rugăciunea, pentru a intra în atmosfera sărbătorilor Pascale.
Ca obiceiuri şi superstiţii, în Lunea Mare, femeile încep curăţenia de Paşte. Se scoate totul afară, se aeriseşte casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruieşte şi se spală totul. În marţea seacă, oamenii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. În anumite zone din ţară există obiceiul ca miercuri seara copiii să meargă cu colindul, la sfârşit primind ouă pentru a le roşi.
Nu e bine să dormi
Joia Mare este ziua în care se roşesc ouăle. Tot în Joia Mare se ţine post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.
Se spune că în Joia Mare nu este bine să dormi, cei care fac acest lucru vor rămâne leneşi un an întreg.
În Vinerea Mare nu este bine să se mănânce urzici sau să se gătească cu oţet. Când a fost răstignit pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet când a cerut să bea apă.
Sâmbăta mare este zi de reculegere când credincioşii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea.
Învierea, biruinţa lui Iisus asupra morţii
Duminică, Învierea lui Iisus Hristos, după ce a luat asupra Sa păcatele omenirii şi a fost răstignit pe cruce, este cel mai important eveniment al creştinătăţii. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.
“În ţinută de sărbătoare, în haine noi, omul primenit va merge la slujba de Înviere pe care o ţine fiecare preot în biserica satului sau la mănăstiri şi va asista la marea minune a acelei nopţi. "Veniţi să luaţi Lumină din Lumină" este chemarea preotului pentru a putea, prin Lumină, să ne transformăm modul de a fi, pentru că este singura ce nu arde, în sensul că nu este focul ce distruge toate părţile negative, ci Lumina care doar ne luminează, în sensul iluminarii spiritului”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.
Ce pregătim pentru a doua venire a Mântuitorului
Luni, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri, slujba este dedicată vieţii lui Iosif, care a fost vândut de fraţii săi în Egipt cu 30 de arginţi. Tot în această zi se face pomenirea şi smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru ca nu avea rod. “E o pildă dată omului, din care trebuie să reţină că Dumnezeu este atât iubire cât şi dreptate. Deci, la Judecata de Apoi, El nu doar va răsplati, ci va şi pedepsi pe cei ce nu au rodit, adică nu şi-au trăit viaţa făcând fapte bune”, explică preotul.
Marţea cea Mare ne pregăteşte pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare. “Citind această pildă transmisă de Sfinţii Apostoli şi Evanghelişti ne pregătim pentru cea de-a doua venirea a Mântuitorului. El este Mirele, iar noi trebuie să fim mereu gata să-l întâmpinăm. Să avem candela credinţei aprinsă în suflet şi să dăm dovadă de putere, pentru că numai astfel putem ajunge în Împărăţia veşnică”, spune părintele Ramon.
Spălarea picioarelor ucenicilor
În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte.
Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească şi începutul patimilor prin vinderea Domnului. Este ziua în care în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară) se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii le vorbesc credincioşilor despre ultimele zile petrecute de Iisus înainte de Răstignire, despre patimi şi înviere.
Răstignirea şi moartea pe cruce
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Împreună cu Biserica, în sfânta şi marea Vineri rememorăm răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitotului Iisus Hristos. De aceea, aceasta este una din acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie.
“În această zi se face pomenirea de sfintele, înfricoşătoarele şi mântuitoarele Patimi şi de mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul”, explică preotul.
În Vinerea Mare se ţine post negru, iar seara se cântă Prohodul Domnului, la Denie. Apoi se înconjoară biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Epitaf.
Îngroparea trupului lui Iisus
În Sfânta şi Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viaţa veşnică pe cei din veac adormiţi. Rânduiala Bisericii este ca îndată după ce se spun cu cântare cuvintele în care facem prohodirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos se pomeneşte Învierea.
Duminică, Învierea lui Iisus Hristos, după ce a luat asupra Sa păcatele omenirii şi a fost răstignit pe cruce, este cel mai important eveniment al creştinătăţii. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.
“În ţinută de sărbătoare, în haine noi, omul primenit va merge la slujba de Înviere pe care o ţine fiecare preot în biserica satului sau la mănăstiri şi va asista la marea minune a acelei nopţi, când lumina este ceea ce va da o alta direcţie cugetului nostru. "Veniţi să luaţi lumină din lumină" este chemarea preotului pentru a putea, prin lumină, să ne transformâm modul de a fi, pentru că este singura lumină ce nu arde, în sensul că nu este focul cel ce distruge resturile şi toate părţile negative, ci lumina care doar ne luminează, în sensul iluminarii spiritului”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală.
Se încarcă comentariile...
